Alături de localnicii Tunariului vor fi expropriaţi şi oamenii de afaceri Ion Ţiriac, Fathi Taher
sau Gigi Becali, ajunşi latifundiari între căile de rulare a aeronavelor.
Ministerul Transporturilor vrea să dezvolte Aeroportul Henri Coandă din Otopeni şi să dubleze suprafaţa de teren ocupată de această unitate, operaţiune care necesită exproprierea a 600 hectare de teren în zona de est a aerogării. „Urmează să facem exproprieri pentru extinderea Aeroportului Otopeni în zona de est, unde vom dubla suprafaţa actuală de 650 hectare”, a declarat recent directorul general al companiei Aeroporturi Bucureşti, Tudor Jidav. Terenurile aflate în vecinătatea aeroportului şi situate pe direcţia de extindere a acestuia spre est, până în viitoarea autostradă A3 Bucureşti-Moara Vlăsiei, au atras aten¬ţia multor investitori care s-au grăbit să le cumpere de la localnici la preţuri de nimic. Aceasta, cu toate că se ştia încă din 1999 că pe ele va fi derulat proiectul de extindere a aeroportului.
Unul dintre investitorii importanţi este omul de afaceri Ion Ţiriac. El a cumpărat în 2003 un teren de peste 48,3 hectare exact în zona dintre cele două piste ale aeroportului, unde nu se poate construi absolut nimic. Surse din piaţa imobiliară au afirmat că terenul a fost cumpărat la o valoare de doi-trei dolari metrul pătrat, în condiţiile în care la momentul achiziţiei fusese publicat în Monitorul Oficial proiectul de dezvoltare a aeroportului şi, în plus, pe zona respectivă nu se putea construi nimic ca urmare a restricţiilor puse de Autoritatea Aeronautică Civilă Română. Potrivit oficialilor Primăriei Tunari, care administrează terenurile, printre investitori se mai numără şi Gigi Becali (zece hectare) şi omul de afaceri libanez Fathi Taher (4,5 hectare), acesta din urma acţionar la hotelul Marriott. Majoritatea celor expropriaţi sunt însă localnici, ei deţinând suprafeţe cuprinse între 5.000 metri pătraţi şi patru-cinci hectare. „În 1990 a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor deţinute de localnici anterior construirii aeroportului, în 1970, şi aşa s-a ajuns ca unii să aibă loturi de teren inclusiv între cele două piste ale aeroportului. Ulterior, împro¬prietăriţii şi-au vândut parţial terenurile, chiar dacă cei care le-au cumpărat ştiau că nu se va putea construi nimic”, afirmă un oficial al Aeroportului Henri Coandă.
Ce se întâmplă cu Băneasa
Extinderea aeroportului din Otopeni este necesară pentru preluarea zborurilor de linie de pe Băneasa. Ministerul Transporturilor vrea să transforme Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), până în 2012-2013, într-unul rezervat zborurilor business şi VIP. În vara anului viitor va fi finalizată reorganizarea interioară a aeroportului, valoarea investiţiei fiind de un milion de euro, majoritatea curselor vor fi cu aeronave de capacitate redusă, respectiv opt-zece locuri, şi minimum 80% din numărul pasagerilor vor fi business. De asemenea, vor exista terminale dedicate pentru aviaţie generală şi VIP. Boagiu a spus că preţul unui bilet low-cost nu ar trebui să fie majorat cu mai mult de 4,5 euro în urma mutării curselor pe Aeroportul Otopeni. Intenţia eliminării zborurilor comerciale pe Băneasa şi transformarea aeroportului într-o unitate dedicată curselor business şi VIP a fost anunţată de autorităţi încă de acum câţiva ani, dar până în prezent nu a fost pusă în aplicare.
