Monedele din România și țările vecine se vor întări, în 2015, creștere bazată pe soliditatea economiilor din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor. Aprecierea va veni după scăderile înregistrate în ultimele săptămâni, care au produs puțină îngrijorare.
Chiar şi aşa, inflaţia scăzută din Europa va continua să reprezinte un risc pentru monede, prin alimentarea aşteptărilor de reducere a dobânzilor de către băncile centrale, consideră analiştii.
Zlotul a atins în ultimele săptămâni cel mai redus nivel din ultimii doi ani şi jumătate, iar forintul un minim al ultimilor trei ani, în raport cu euro, datele economice indicând încetinirea creşterii economice.
Între timp, ambele monede au recuperat parţial pierderile, dar persistă riscul ca preţurile scăzute ale petrolului să menţină negative ratele inflaţiei, încălcând ţintele băncilor centrale.
Zlotul s-ar putea aprecia cu 4,7% în raport cu euro până la sfârşitul acestui an, faţă de nivelul de 4,125 unităţi pentru un euro atins la închiderea de marţi, un nivel mai slab comparativ cu cel de 4,1034 unităţi pentru un euro anticipat acum o lună.
"Politica monetară a Poloniei va rămâne unul dintre factorii de risc pentru zlot, fiind posibil ca deflaţia să se fi accentuat în decembrie", a declarat Dorota Strauch, analist la banca Raiffeisen în Polonia.
Forintul s-ar putea aprecia cu 3,2% în acest an, la 310 unităţi pentru un euro, leul cu 2,2%, la 4,4 unităţi pentru un euro, iar coroana cehă cu 1,1%, la 27,375 unităţi.
Estimările de creştere economică de circa 3% în Ungaria şi Polonia în 2015 contrastează cu stagnarea zonei euro. Soliditatea balanţelor de plăţi şi nivelul relativ ridicat al dobânzilor ar putea susţine aprecierea forintului şi a zlotului, consideră Radomir Jac, analist la Generali Investments CEE.
"Cu toate acestea forintul va fi în mod special vulnerabil la speculaţii legate de înăsprirea politicii monetare în Statele Unite, iar acest factor ar putea necesita majorarea dobânzilor în Ungaria, spre sfârşitul anului 2015", a adăugat Jac.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, nou minim istoric, concomitent cu îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente la 2,25 puncte.
Măsura a fost anticipată de majoritatea analiştilor, inflaţia fiind sub ţinta BNR, şi a declanşat speculaţii că Polonia şi Ungaria vor proceda la fel.
Cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut miercuri cu 0,22 de bani, la 4,4960 lei/euro.
Referinţa a urcat marţi cu 0,09 bani, la 4,4982 lei/euro. Un nivel mai ridicat a fost înregistrat, la fel ca pentru şedinţa de luni, pe 19 martie 2014, când euro a fost cotat la 4,4997 lei. În debutul anului 2014, cursul a urcat spre 4,55 lei/euro.
Forintul a stagnat miercuri faţă de euro, iar zlotul s-a apreciat cu 0,2%.
Gergely Urmossy, analist la Erste Bank în Budapesta, consideră că banca centrală a Ungariei nu va urma exemplul majorărilor de dobânzi aşteptate în SUA în cursul acestui an, chiar cu preţul devalorizării forintului.
