Deocamdată, impactul direct al crizei din Grecia s-a concretizat regional prin „presiuni pe monede”. Deşi băncile elene au o prezenţă semnificativă în ţară, reprezentanţii BERD susţin că România poate să facă faţă ieşirii Greciei din zona euro.
În jurul României, Bulgariei şi Serbiei ar trebui construit un „inel de apărare” pentru a putea susţine aceste ţări să facă faţă unei eventuale ieşiri a Greciei din zona euro, a declarat economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Erik Berglof, potrivit Mediafax. Declaraţiile economistului-şef al BERD şi ale altor oficiali ai instituţiei sunt exprimate în contextul temerilor că băncile greceşti cu operaţiuni în regiune nu vor mai fi capabile să-şi susţină subsidiarele, iar unii analişti au ridicat problema retragerilor de fonduri din băncile elene.
Nu există retrageri semnificative de capital străin
Cu toate acestea, reprezentanţii instituţiilor internaţionale consideră că România va rezista crizei declanşate de eventuala ieşire a Greciei din zona euro.
„Există deja măsuri pentru a gestiona efectele potenţialelor măsuri de deleveraging (dezintermediere – n.r.) ale băncilor elene. Nu vorbim prea mult despre asta, însă în aceste vremuri de criză trebuie să înţelegem importanţa stabilităţii financiare. Credem că există încă multă voinţă în Europa şi speranţă că se va găsi o soluţie pentru Grecia”, a afirmat Berglof, economistul şef al BERD. Potrivit unei analize Reuters, ieşirea Greciei din zona euro ar provoca pe termen scurt haos, cu efecte brutale atât pe plan local, cât şi în economia mondială, problemele pornind de la sarcina aproape imposibilă de a pune în circulaţie suficient de rapid noua drahmă şi mergând până la pagubele catastrofale în sistemul financiar. Pe termen scurt, efectele ar fi brutale atât în Grecia, cât şi la nivel mondial.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat, pentru CNBC.com, că nu se remarcă ieşiri semnificative de capital străin sau de retrageri de depozite din bănci.
Metodologii îmbunătăţite pentru testele de stres
„Nu am văzut semnale care să indice retrageri de depozite. Principala noastră grijă este să prevenim, pe viitor, o posibilă dezintermediere dezordonată a subsidiarelor din România ale băncilor străine, deşi expunerea băncilor-mamă pe subsdiarele din România a rămas până acum, în linii mari, stabilă. Este important ca dezintermedierea să nu devină dezordonată, excesivă sau prea rapidă. Nici instituţiile financiare internaţionale, nici ţările gazdă (statele din Europa de Est unde activează subsidiare ale băncilor vest-europene – n.r.) nu vor să vadă o situaţie în care dezintermedierea ar degenera într-o criză a creditelor” , a precizat viceguvernatorul BNR
Viceguvernatorul BNR a adăugat că liniile de finanţare de la băncile străine către subsidiarele din România nu au scăzut până acum.
„Suntem îngrijoraţi de ce s-ar putea întâmpla de acum înainte”, a adăugat Cristian Popa, care a mai precizat că autorităţile române lucrează, împreună cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), la o continuă îmbunătăţire a metodologiilor de teste de stres pentru băncile din România.
Potrivit oficialului BNR, România este acum unul dintre cele mai avansate state din UE în privinţa testelor de stres din sistemul bancar.
Viceguvernatorul a apreciat că Grecia va putea depăşi criza şi va rămâne în zona euro.
