Structurile de control operativ în domeniul evaziunii vor fi aduse sub o singură umbrelă, anunţă ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu. Concomitent, spune el, vor fi aduse modificări legislaţiei societăţilor comerciale sau celei a insolvenţei, ce sunt folosite din plin, în prezent, de către unele firme pentru a scăpa de datorii la bugetul de stat sau la partenerii de afaceri.
Conştient că degeaba se măreşte fiscalitatea dacă portiţele prin care se evită plata obligaţiilor către stat rămân în continuare deschise, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, doreşte o reformă a actualului sistem public de colectare a veniturilor. Într-o intervenţie televizată, Chiţoiu a anunţat că, în cel mult două săptămâni, va prezenta un pachet legislativ conţinând măsuri de reducere a evaziunii şi de ameliorare a colectării veniturilor.
România este una dintre ţările europene caracterizate prin pondere scăzută a veniturilor bugetare în PIB (32% din PIB, în medie cu 12% mai puţin decât media europeană), grad scăzut de colectare a veniturilor statului (venituri colectate din TVA sunt doar de 8,4% din PIB, în condiţiile în care ţări cu TVA mai mic încasează procentual din PIB mai mulţi bani) şi printr-o pondere mare a economiei negre-gri din Europa, la un nivel pe care nici Guvernul nu îl poate estima.
Noile arme antievaziune
Măsurile anunţate prevăd atât aspecte organizatorice, cât şi legislative ce ţin de legea societăţilor comerciale sau a insolvenţei. Odată anunţat pachetul, nu sunt excluse şi alte surprize.
Cât priveşte modul de organizare, vor fi reunite într-un singur organism toate secţiunile care au atribuţii în lupta antifraudă din Garda Financiară, Supraveghere şi control vamal şi din Direcţia Antifraudă.
În privinţa amenzilor şi sancţiunilor, vor fi majorate atât limitele minime, cât şi cele maxime ale sancţiunilor penale şi contravenţionale. Ministrul a anunţat anterior că noua structură de control va iniţia acţiuni de control o dată la 3 ani pentru întreprinderile mici şi mijlocii si o dată la 5 ani pentru marii contribuabili. Potrivit prevederilor legale, în cazul declanşării unui control fiscal, perioada de prescripţie prevăzută în prezent, de 5 ani, se suspendă.
În ceea ce priveşte modificarea legislaţiei societăţilor comerciale, vor fi, închise portiţe folosite în prezent la neplata obligaţiilor de stat.
Chiţoiu vrea o modificarea Legii insolvenţei în privinţa firmelor care intră în insolvenţă voluntară şi care au obligaţii faţă de stat şi furnizori. „O să punem condiţionalităţi ca insolvenţa voluntară să nu mai poată fi cerută oricând”, spune el.
Modificări vor fi aduse şi mecanismului prin care acţionarii unei firme cu datorii la stat îşi cesionează acţiunile altor persoane ce devin de negăsit. În viitor, cei care vor cesiona acţiunile deţinute la companii cu obligaţii neplătite faţă de stat riscă să răspundă solidar cu toată averea lor pentru sumele în cauză, spune Daniel Chiţoiu.
Ce spun consultanţii fiscali?
Alin Irimia, fost director în Ministerul Finanţelor şi actual specialist în cadrul firmei Transfer Pricing Services (TPS), apreciază că măsurile de modificare a prevederilor legale referitoare la cesionarea acţiunilor sau la insolvenţă, în sensul celor anunţate, sunt bune, deoarece „vor limita actualele abuzuri de drept”. Este salutară unificarea controlului antievaziune la nivelul Finanţelor, însă ar trebui, în primul rând, nu atât să fie majorate limitele maxime şi minime ale amenzilor şi pedepselor în cazul infracţiunilor de evaziune, cât micşorată plaja dintre aceste limite. Astfel se va evita subiectivismul, spune consultantul fiscal. O altă soluţie ar fi precizarea clară a procedurilor ce stabilesc cazurile în care se aplică valorile maxime, minime sau medii.