Deși unele bănci prezente pe piața din România nu au trecut testul de stres efectuat de BCE, bancherii avertizează că ar trebui să fim mai îngrijorați de faptul că economia nu dă semne de redresare. Stagnarea economică va avea impact și asupra sistemului bancar.
Mai multe bănci care activează şi în România, printre care Eurobank, Piraeus Bank şi National Bank of Greece din Grecia, Bank of Cyprus, Veneto Banca din Italia şi Erste, Raiffeisen şi Volksbank din Austria, au obţinut rezultate slabe la testele efectuate de BCE. Astfel, 25 de bănci din zona euro au picat testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană, din totalul celor 130 de instituţii bancare din zona euro supuse testelor. Analiza, care cuprinde testul calităţii activelor şi testul rezistenţei la şocurile economice, a arătat că cele 25 de bănci au nevoie de capital suplimentar în valoare de 25 de miliarde de euro. Însă o parte dintre acestea știau că nu vor trece testul și au luat măsuri, astfel încât de la 31 decembrie 2013 a mai fost adus un capital suplimentar de 15 miliarde de euro, rămânând astfel de suplimentat doar cu 10 miliarde. Două dintre acestea sunt Eurobank și Piraeus Bank.
În ce măsură pot afecta aceste rezultate sistemul bancar de la noi, dar și economia românească? “Ar trebui să fim mai îngrijorați de faptul că economia europeană, de care depinde și cea românească, nu dă semne de redresare, creșterea economică fiind aproape de zero. Dacă situația se prelungește, sistemul bancar va avea de suferit, fiind afectat de nivelul ridicat al creditelor neperformante. Dacă economia stagnează, creditele nu pot fi rambursate, iar băncile trebuie să crească provizioanele. Este un lanț vicios, care deteriorează și economia și sistemul bancar”, explică Aurel Dochia, membru al CA al BRD. Acesta arată că băncile din țara noastră sunt entități independente de băncile-mamă, iar o subsidiară a unei bănci străine din România nu ar trebui să fie influențată de situația băncii-mamă. Însă, dacă o bancă vulnerabilă deține o subsidiară în țara noastră, cu siguranță că banca-mamă nu va avea resurse să sprijine banca locală. “În acest caz, nu cred că banca-mamă va apela la bail-in, adică să utilizeze banii din depozite pentru capitalul de lucru al băncii, prin conversia acestor depozite în acțiuni emise de banca respectivă. Cred că va încerca în primul rând să vândă unele active, inclusiv cele din România. Însă, asta nu înseamnă că banca din țara noastră este direct vulnerabilizată de această măsură. De aceea este posibil ca în perioada următoare să asistăm la diferite fuziuni la nivelul băncilor europene”, susține Aurel Dochia. Avocatul Gheorghe Piperea avertiza pe pagina sa de Facebook, făcând referire la testul de stres al BCE, că “se va întâmpla un bail-in și în România. Un indiciu că oamenii știu/simt ce se va întâmpla este faptul că depozitele populației în bănci au crescut anul acesta doar cu 3% (față de 15% în 2009)”.
Ce spune BNR
„În contextul derulării exercițiilor de testare la stres la nivel european, BNR precizează că subsidiarele grupurilor bancare cuprinse în această evaluare, care operează pe piața românească, au rate de adecvare a capitalului superioare pragurilor reglementate. Mai mult, rezultatele exerciţiilor de testare la stres derulate de BNR la nivelul sistemului bancar autohton, prezentate recent în Raportul asupra stabilității financiare (având la bază un scenariu de recesiune economică severă și o depreciere puternică a monedei naţionale în următorii trei ani), evidențiază un nivel confortabil al indicatorilor de adecvare a capitalului, cu încadrare în limitele reglementate la nivel internaţional”, se arată în comunicatul BNR. Recentul raport al Băncii Centrale privind stabilitatea financiară arăta că avem un sistem bancar solid, care rezistă la șocuri, dar care nu acordă credite companiilor, iar creșterea economică încetinește. De asemenea, raportul indică și care este ponderea capitalului străin în sistemul bancar românesc: 23% capital austriac și 19,5% grecesc, în vreme ce capitalul românesc are o pondere de 20%.
