Estonia a înotat, Lituania a plutit, Letonia a fost trasă afară.
Ţările baltice au ajuns din nou „tigrii” economici ai Europei, după ce în prima parte a crizei au avut parte de cele mai dramatice prăbuşiri economice. Măsurile de austeritate luate din timp, absorbţia fondurilor europene şi flexibilitatea economiei au fost principalii factori care au ajutat la redresarea rapidă a Lituaniei, Letoniei şi Estoniei. Cele trei ţări sunt acum pe podiumul creşterii economice din Uniunea Europeană.
Factorii sunt aceiaşi ca şi în cazul Poloniei, singura ţară care n-a intrat deloc în recesiune. Totuşi, Polonia avea experienţa unei creşteri fără prea multe excese. În ţările baltice, în schimb, valurile de bani ieftini au dus, exact ca în România, la umflarea bulei imobiliare şi a creditării, urmată de o ajustare violentă. De asemenea, spre deosebire de Polonia sau de România, ţările baltice au cursul valutar fix faţă de euro (de anul acesta, Estonia a şi adoptat moneda unică). Acest lucru a făcut ca şocul iniţial al crizei să fie mai puternic, dar a ajutat la păstrarea bazei de capital a economiei pe termen lung. O altă diferenţă a fost că România şi ţările baltice au recurs şi la majorări de impozite, în timp ce Polonia a ales să le taie.
Letonia, Lituania şi Estonia nu mai funcţionează ca o zonă integrată economic. Chiar dacă motivele care au provocat criza sunt similare, căile de ieşire sunt uşor diferite. Prima a fost ajutată de contextul internaţional, a doua a ieşit din criză de la sine şi doar ultima a avut soluţii active.
Click pe tabel pentru a mări
Letonia: exporturi
Letonia este considerată cea mai slabă şi mai vulnerabilă dintre cele trei economii. Criza a produs o cădere economică iniţială de 20 de procente, iar revenirea economică este acum cea mai lentă. Exact ca în cazul României, singurul motor care funcţionează sunt exporturile, ceea ce face ţara vulnerabilă la o eventuală reintrare a Europei în recesiune. În schimb, consumul intern creşte încă destul de modest, inclusiv ca urmare a austerităţii mai dure decât în Lituania sau Estonia. Potrivit economiştilor, efectele pozitive ale reformelor se vor vedea în cazul Letoniei abia mai târziu.
Lituania: consum
Lituania a căzut cu 15% la începutul lui 2009, dar are acum a doua cea mai mare creştere din UE. Marele avantaj este însă că ţara a reuşit să revină la o creştere bazată pe consumul intern. În termeni anuali, consumul a crescut cu nu mai puţin de 23%, după ce băncile şi-au recăpătat încrederea că pot relua creditarea. Chiar şi construcţiile au raportat o creştere masivă, peste 16%, după ce poiectele abandonate în criză au fost reluate. Marea problemă a Lituaniei pare acum aceea că nu a învăţat foarte mult în urma crizei şi se îndreaptă către o situaţie la fel de vulnerabilă.
Estonia: investiţii
Estonia are cea mai solidă economie dintre cele trei ţări baltice, cu rate de creştere mai susţinute şi căderi mai puţin abrupte. După o scădere care a depăşit 14% la începutul anului 2009, ţara creşte acum cu un ritm incredibil de 8% pe an, cel mai mare din UE. Estonia a câştigat din pariul pe investiţiile în energie regenerabilă şi din atragerea capitalului străin. O mare parte din fondurile europene a fost folosită fie pentru surse verzi de energie fie pentru proiecte rezidenţiale cu consum redus sau chiar „carbon-pozitive”. De asemenea, spargerea bulei imobiliare i-a făcut pe dezvoltatori să ofere, pe lângă preţul mai mic, şi randamente garantate pentru sumele obţinute din închiriere. Aceste lucruri au dus la creşterea numărului de investitori străini interesaţi de oportunităţi în Estonia, dar şi al numărului de turişti.
România: Ce a crescut, ce a scăzut
Industria şi agricultura au fost sectoarele care au crescut cel mai mult în trimestrul doi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce activitatea din construcţii a continuat să scadă, potrivit datelor INS, care nu a modificat estimările iniţiale privind PIB. Pe serie brută, Produsul Intern Brut a fost în al doilea trimestru cu 1,4% mai mare faţă de rezultatul din aprilie – iunie 2010, uşor sub creşterea din primul trimestru, de 1,7%, dar ca serie ajustată sezonier evoluţia a fost similară. „Industria a fost ramura care a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 4,9%, urmată de agricultură, vânătoare şi silvicultură, pescuit şi piscicultură (+3,4%)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Creşteri uşoare ale volumului de activitate s-au mai înregistrat în activităţile de comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice, hoteluri şi restaurante, transporturi şi telecomunicaţii (+0,9%) şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+0,3%). La polul opus, reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în construcţii (-1,9%) şi în alte activităţi de servicii (-5,5%).
