În scrisoarea de intenţie a Guvernului pentru FMI/CE apar câteva inovaţii fiscale: reducerea diferenţelor la calculul contribuţiilor pentru pensie (CAS) între salariaţi, PFA, drepturi autor, introducerea contribuţiei pentru sănătate în veniturile pentru chirii. Citiţi mai jos ce impact ar avea acest lucru asupra veniturilor nete.
Referitor la contribuţiile pentru pensii, pasajul incriminat din scrisoarea de intenţie sună aşa: „Vom aproba legislaţia de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgeşte baza prin reducerea diferenţelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activităţi derulate (activitate de natură salarială, activităţi de tipul PFA, drepturi de autor etc.)“.
Înainte de calcule, să vedem diferenţele din prezent. Pentru un salariu pe cartea de muncă se plăteşte CAS de 10,5% de către angajat şi de 20,8% de către angajator, procente raportate la salariul brut; în total 31,3%. La un salariu de 2.000 lei net (2.847 brut) contribuţia totală pentru pensie este 891 lei (299+592).
Dacă angajatul ar fi plătit tot cu 2.000 lei, dar pe drepturi de autor (dacă specificul muncii permite), atunci CAS ar fi 10,5% aplicat diferenţei dintre salariul brut (2.616 lei) şi cheltuielile deductibile de 20% (523 lei), adică 220 lei. La PFA, CAS-ul este egal cu 31,3% din venitul declarat la ANAF, care nu poate fi mai mic însă de 35% din salariul mediu brut pe economie (2.226 lei în mai 2013). Rezultă că CAS este de minimum 243 lei la un venit lunar de 779 lei.
Observaţi că nu este nici o diferenţă între CAS-ul plătit ca procent din salariul brut în cazul unui contract de muncă şi cel raportat la veniturile PFA (31,3% în ambele cazuri), ceea ce înseamnă că singurul mod în care statul poate determina PFA-urile să plătească un CAS mai mare ar fi să le forţeze să declare venituri mai mari (multe preferă să rămână la minimul de 779 lei).
Lucrurile se schimbă când vine vorba de drepturile de autor. Dacă procentul de 31,3% aplicat sumei brute alocate de angajator s-ar utiliza şi în acest caz, valoarea CAS ar urca la 655 lei, cu 435 lei mai mult ca în prezent. Dacă toată povara cade pe umerii autorului, asta ar echivala cu o scădere a veniturilor nete de peste 20%.
Pentru acesta, alternativa ar fi să se mute pe microîntreprindere, unde impozitul se reduce la 3% pe cifra de afaceri, plus 16% pe dividendele scoase din firmă. Bătaia de cap e mai mare, dar se scapă de taxarea suplimentară (evident, cu riscul asumat de a primi o pensie de stat mai mică şi de a cumpăra pe cont propriu o asigurare privată de sănătate).
Cu cât scad veniturile din chirii?
Taxa obligatorie aplicată asupra veniturilor din chirii sub forma contribuţiei la fondul asigurărilor de sănătate ar trebui să se aplice din ianuarie 2014 şi a fost deja confirmată de Ministerul de Finanţe. „Referitor la introducerea CASS (contribuţiei de asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obţinute din chirii de persoanele fizice, precizăm că această măsură are în vedere lărgirea bazei de contribuţie, reprezentând un prim pas în vederea implementării unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuţiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obţin venituri şi din alte surse decât cele de natură salarială“, se arăta într-un comunicat al MF.
Cum se va aplica CASS la un contract de închiriere? Cel mai probabil, va fi o soluţie similară taxării drepturilor de autor şi veniturilor PFA, adică 5,5% aplicat pe diferenţa dintre câştigul brut şi suma forfetară de 25% (cheltuielile deductibile). La o chirie negociată între părţi de 1.000 lei, asta ar însemna 41 lei de plată suplimentar pentru proprietar drept CASS.
Cum închirierea unui imobil nu se mai poate face fără certificatul energetic (costuri suplimentare pentru proprietari, începând cu 200 lei pentru garsoniere), apariţia unei taxe noi sub forma unei contribuţii pentru sănătate poate fi exact impulsul pentru trecerea în zona nefiscalizată a acestui tip de tranzacţie.
”Mărirea contribuţiilor pentru asigurările sociale poate fi eficientă pe termen scurt, dar pe termen mediu va încuraja evaziunea şi căutarea de noi breşe în sistem. Statul mai bine ar disciplina propriile companii care au mari restanţe la asigurările sociale, dar nu sunt executate“, a declarat analistul Florin Cîţu.
