Salariile bugetarilor vor fi majorate începând cu luna iunie, urmând ca Guvernul să analizeze procentul cu care se va face majorarea. Mircea Toader, liderul deputaţilor PDL a declarat ieri pentru Mediafax că în perioada următoare Guvernul va trebui să găsească soluţii pentru asigurarea banilor necesari. Pentru ca însă salariile să revină la nivelul anterior amputării lor din iulie 2010 cu 25%, este necesară încă o majorare de 16%, după ce acestea au mai fost mărite anul trecut cu 15%. Creşterea veniturilor bugetarilor cu 16% va costa bugetul de stat aproximativ două miliarde de lei, a declarat anterior ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi. Deoarece se va aplica timp de jumătate de an, efectul măsurii în 2012 va fi de doar 0,7% din PIB. Anul viitor, însă. majorarea va costa bugetul 1,4% din PIB.
Pe de altă parte, măsura dorită de economişti, respectiv reducerea CAS cu 5 puncte procentuale ar fi necesitat resurse suplimentare de 2,3 miliarde lei.
Prea puţini convinşi de faptul că majorarea salarială este fundamentată economic, economiştii afirmă că ea are iz electoral. „Dintre cele doua opţiuni, singura are evident ştampila „v-am dat” – este majorarea salariilor”, spune Răzvan Orăşanu, fost şef al AVAS şi consilier al fostului prim ministru Călin Popescu Tăriceanu. Corectă ar fi fost o reducere a CAS, urmată sau nu de o creştere a salariului minim pe economie (700 de lei brut în prezent), afirmă mai mulţi economişti. Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, reducerea CAS ar fi avut două principale impedimente. In primul rând ea ar fi crescut deficitul la fondul de pensii, aflat deja la nivelul de 3,6 miliarde euro, şi nu ar fi dus la creşterea consmului atât de necesar unei evoluţii pozitive a economiei. Statul îşi permite creşterea salariilor deoarece România se va împrumuta mai ieftin în acest an, economia are evoluţie pozitivă iar economiile la buget cu salariile vor continua, prin menţinerea principiului „un angajat la şapte persoane dsiponibilizate la stat”, afirmă preşedintele.
Creştere economică indusă e prea mică şi riscantă
Pe bloguri sunt greu de găsit economiştii care susţin superioritatea deciziei de creştere a salariilor în faţa celei de reducere a CAS. Intr-o postare intitulată „Capcana creşterii salariilor. Câte creştere economică va aduce” , Aura Socol, cadru didactic al Academiei de Studii Economice Bucureşti afirmă că creşterea economică provocată de majorările salariale este un efect pozitiv ce va fi însoţită de altele negative, precum adâncirea inflaţiei şi a deficitului de cont curent. Mai mulţi bani în buzunar fără o creştere a productivităţii semnifică un consum mai mare, importuri mai mari şi de aici şi o creşterea a deficitului comercial, conţinut de cel de cont curent. Majorarea salariior la stat ar putea induce una similară în sectorul privat de 2,5%, creşterea totală a salariilor pe economie fiind de 6,2%. De aici, deficitului comercial se va majora cu 0,38 puncte procentuale, în condiţiile în care creşterea economică provocată de măsură ar fi sub 0,3%. „E ca şi cum ai da unui pacient un medicament de gripă şi el moare de stomac”, conchide profesorul. O reducere a CAS, preferabil la angajator, are dezavantajele ei, dar ar fi fost preferabilă, spune Aura Socol. Punctele forte ale acesteia ar fi fost stimularea creării locurilor de muncă, creşterea gradului de conformare la plata obligaţiilor la buget, avantajarea salariaţilor, inclusiv a celor din mediul privat, menţinerea costurile salariale. Reducerea CAS ar fi accentuat deficitului bugetului de pensii (fiecare procent de reducere îl amplifică cu 900 de milioane de lei).
15% e prea mult
După ce zilele trecute a fost foarte critic la adresa măsurii de majorare a salariilor, economistul Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, şi-a nuanţat ieri atitudinea. „Reţeta asta cu crescutul salariilor fără fundament economic am mai văzut-o şi înainte de criză. Ea s-a văzut într-o economie cu presiuni inflaţioniste şi deficit de cont curent, dacă nu am o creştere de productivitate în economie ca să justifice creşterea salarială, totul se va vărsa în presiuni inflaţioniste şi deficit de cont curent. Vreau să ajung din nou acolo?”, a declarat zilele trecute el pentru cursdeguvernare.ro. România îşi permite o anumită majorare salarială deoarece s-au făcut economii la buget, însă e greu de crezut că creşterile pot fi de 15-16%, a afirmat ieri acesta. Doar din reducerea de personal creşterile nu pot fi atinse fiind necesare alte măsuri precum scăderea cheltuielilor, creşterea veniturilor sau accentuarea deficitului, măsură greu de accpetat. Ionuţ Dumitru spune că din punct de vedere economic reducerea CAS e preferabilă, dar nerecomandată, deoarece ar accentua deficitele la bugete de pensii, sănătate, şomaj. „CAS s-ar putea reduce însă doar în urma unei creşteri a numărului de contribuabili, în urma unui control fiscal eficient”, a declarat el pentru România Liberă.
Reducerea CAS, însoţită sau nu de creşterea salariului minim?
Deficitul bugetului de pensii nu ar apare în ipoteza scăderii CAS dacă statul ar lua decizia majorării salariului minim pe economie, afirmă economistul Liviu Voinea, de la Grupul de Economie Aplicată. Un angajator ar avea de plătit salarii mai mari angajaţilor săi încadraţi cu salariul minim pe economie, însă nu ar avea de plătit mai mulţi bani deoarece pe de altă parte ar trebui să suporte un CAS mai mic în cazul tuturor salariaţilor săi. Măsura majorării salariului minim ar risca însă să pună în dificultate multe firme, afirmă Ionuţ Dumitru.
