Cresterea spectaculoasa a economiei Romaniei, intens mediatizata in sezonul electoral, nu reuseste sa-l convinga pe romanul obisnuit. Procentele spectaculoase prezentate in statisticile oficiale nu se traduc, pentru cei mai multi dintre romani, si intr-o crestere sanatoasa a bunastarii personale.
Un astfel de paradox poate fi explicat destul de usor prin ideea ca des invocata teza a cresterii economice este fundamentata pe o crestere nesanatoasa, cu vicii pentru ipotezele luate in calcul. Trebuie remarcat faptul ca, in conditiile in care PIB-ul Romaniei a crescut, in primele noua luni ale anului, cu 8,1%, consumul final total s-a majorat sensibil mai rapid – cu 9,4 procente.
„Clar. Este vorba de o crestere nesanatoasa. In buna parte, cresterea e bazata pe majorarea consumului. De asemenea, toate aceste cifre sunt bazate pe manipulari de date, o solutie cunoscuta pentru romani de dinainte de 1989”, si-a exprimat transant parerea Radu Berceanu, fost ministru al Industriei. Fostului administrator al industriei romanesti i se pare stranie disonanta dintre cifrele statisticii oficiale si viata de zi cu zi a romanilor. „Nu se poate ca din cifre sa reiasa doar lucruri extraordinare, iar in viata sa fie doar partile ordinare. Daca ar fi fost o crestere economica extraordinara, ar fi simtit si romanii o mica particica din chestia asta extraordinara de pe hartie”, a conchis Berceanu. In opinia sa, cresterea arieratelor unora dintre marile companii din sectorul energetic este un argument pentru caracterul nesanatos al cresterii economice din statistica. „Eu am lasat Compania Nationala a Huilei cu datorii de 400 miliarde lei, iar acum datoriile acestei entitati au crescut la peste 4.200 miliarde lei”, a argumentat Berceanu.
Fostul ministru al Industriei are si mai multe explicatii pentru mecanismele de calcul care au fost folosite pentru a argumenta cresterea economica. „Am spart marile companii din sectorul energetic, iar schimburile naturale din aceste entitati au fost contabilizate de statistica la PIB, ceea ce a umflat artificial acest indicator”, a argumentat Radu Berceanu. Concluzia sa a fost ca „toata aceasta crestere invocata de statistica este nesanatoasa atat din cauza structurii luate in calcul, cat si a modului de calcul”.
Mai trebuie remarcat ca economia Romaniei a crescut cu sustinere puternica din partea agriculturii si a sectorului constructiilor, procentul de crestere contabilizat pentru industrie fiind sensibil mai mic. De asemenea, doua dintre ramurile care au sustinut cresterea industriei – siderurgia si sectorul textil – trec printr-un sezon mai dificil. Siderurgia romaneasca are probleme cu volumul ajutoarelor de stat care i-au fost acordate pentru restructurare si privatizare, iar sectorul textil este pe cale de a fi nevoit sa plece de pe putin profitabila, dar extinsa, piata a lohn-ului.
