» Valoarea creditelor neperformante a depasit 15 miliarde lei la sfarsitul lunii ianuarie.
» Doar 60% din creditele accesate sunt rambursate fara intarziere.
» BNR a injectat indirect in piata, prin intermediul bancilor, 20 miliarde lei in ianuarie-martie.
Ponderea creditelor neperformante in totalul imprumuturilor acordate de banci a continuat sa creasca ingrijorator in ianuarie, de la 6,5% la 7,6%, ca efect al cresterii cursului de schimb, al majorarii nivelului dobanzilor, al scaderii puterii de cumparare si al disponibilizarilor pe fondul crizei. Bancherii spun ca situatia poate fi clasificata ca normala, dat fiind contextul dificil la nivel international, iar bancile romanesti sunt pregatite pentru a putea face fata unei asemenea situatii. Totodata, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a injectat indirect in piata, prin intermediul bancilor comerciale, lichiditati consistente pentru a evita blocajul platilor la nivelul economiei, in mare parte generat de neplata de catre stat a companiilor prestatoare.
La sfarsitul lunii ianuarie, creditele neperformante (indoielnice si pierderi) au ajuns la 15,1 miliarde lei, ceea ce reprezinta 7,61% din totalul creditelor, de 198,3 miliarde lei. Nivelul imprumuturilor neperformante a crescut cu 50%, comparativ cu luna octombrie, cand era de 10,1 miliarde lei. Astfel, imprumuturile indoielnice (cele la care intarzierile la plata sunt de 60-90 de zile) au urcat la 4,775 miliarde lei, iar creditele considerate pierderi au atins 10,33 miliarde lei. In urma cu un an, creditele neperformante se cifrau la 6,33 miliarde lei, de 2,4 ori mai mici, iar ponderea lor era de 4,2%, aproape jumatate din cat este in prezent. Pe de alta parte, valoarea creditelor la care populatia si firmele ramburseaza fara intarzieri ratele este de 119,4 miliarde lei, reprezentand 60% din totalul imprumuturilor.
"Cresterea creditelor neperformante cred ca este influentata de cresterea cursului, dobanzilor si somajului, precum si de scaderea salariilor in termeni reali", mentioneaza Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank Romania.
Ce masuri iau bancile? RRR – Restructurare, Reesalonare, Rescadentare
"Este o situatie care poate fi clasificata ca normala, date fiind conditiile actuale dificile la nivel mondial. Bancile locale sunt pregatite pentru a face fata unei asemenea situatii. In cazul creditelor la care se inregistreaza restante, bancile procedeaza la restructurare, reesalonare sau rescadentare, astfel incat clientii sa treaca peste aceasta perioada dificila. In toate cazurile, chiar daca povara se muta partial in viitor, costurile finale sunt mai mari pentru client", ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si al CEC Bank.
Prin restructurare, se comaseaza intr-un singur imprumut toate tipurile de credite si datorii pe care un client le are fata de una sau mai multe banci. Reesalonarea presupune prelungirea perioadei de rambursare a creditului, astfel incat clientul sa plateasca rate lunare ceva mai mici. Prin rescadentare, banca pasuieste cateva luni un client cu plata ratelor, dar acesta va plati mai mult in lunile viitoare.
Deoarece inca de la finele anului trecut Ministerul Finantelor nu mai reusea sa atraga de la banci sumele necesare acoperirii deficitului bugetar, BNR a intervenit indirect pentru finantarea acestuia, eliberand in piata, prin intermediul bancilor, circa 20 miliarde lei in primele trei luni din an, in opinia analistilor. Daca BNR n-ar fi intervenit, Trezoreria s-ar fi blocat, iar salariile si pensiile nu s-ar mai fi putut plati. Ministerul Finantelor a emis titluri de stat de 6,5 miliarde lei in ianuarie, de 6,2 miliarde lei in februarie si de 7,3 miliarde leiin martie. "Media zilnica a stocului de operatiuni repo (prin care BNR imprumuta temporar bancile) in februarie este de 7,4 miliarde lei, dar la sfarsitul lunii putea fi mai mare. Cred ca in primele doua luni BNR a eliberat in piata 12 miliarde lei, similar cu cat a emis Ministerul de Finante", a spus Muscalu.
