Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat lista cu micii datornici la bugetul general consolidat, din care reiese că 144.829 de contribuabili mici și instituții publice aveau restanțe mai mari de 10.000 lei la 31 martie 2016, suma totală a datoriilor fiind de 77,11 miliarde de lei, din care 81% (62,46 miliarde de lei) reprezintă arierate nerecuperabile, a anunţat miercuri ANAF.
„O pierdere de 81% a unor creanţe bugetare reflectă un eşec major al sistemului fiscal din România pentru micii contribuabili. Eşecul trebuie privit din două părţi. Pe de o parte vorbim de un eşec al administrării taxelor şi contribuţiilor, adică cineva acolo, în sistemul de stat nu îşi face treaba, în ciuda faptului că ANAF-ul este unul dintre cei mai mari angajatori, apropiindu-se de 30.000 de persoane, iar uneori inspectorii care fac inspecţiile fiscale au salarii mai mari decât contabilii şefi pe care îi inspectează. Pe de altă parte, şi cea mai gravă, este eşecul modului de reglementare a impozitării contribuabilului mijlociu, care este într-un hăţiş de taxe, documente şi hârţogăraie, iar el nu poate practic să facă faţă acestor ogligaţii. Prin urmare este necesar să se introducă o taxă unică pentru acest contribuabil şi un sistem foarte lejer de declarare şi obligaţii. Nu trebuie să-l mai omori în hârtii şi în milioane de taxe pe care i le pui în cârcă”, a declarat, pentru România liberă, consultantul fiscal, Dan Benţa. Acesta arată că, principala scuză invocată de ANAF în cazul acestor pierderi este insolvenţa, ceea ce înseamnă că firmele respective chiar nu pot să-şi plătească impozitele pentru că nu sunt suportabile. „Bugetul are mari cheltuieli cu administrarea, cu ţinerea în evidenţă a acestor societăţi care nu-şi pot plăti impozitele. Sunt cheltuieli mari cu notificări, cu executări silite, cu salariile inspectorilor. Însă, nimeni nu poate să radiază o astfel de societate din evidenţă, chiar dacă sunt puţine şanse să se încaseze vreun ban, fiindcă li s-ar imputa lor de către Curtea de Conturi aceste impozite. Tot acest sistem ne arată un eşec al gândirii fiscale din ultimii 15 ani”, este de părere Benţa. Mai mult decât atât, consultantul fiscal susţine că „reforma din ultimii ani, cu Banca Mondială este praf. Nu s-a realizat nimic concret. ANAF este folosit să stoarcă nişte bani pentru a ţine pe linia de plutire bugetul curent, dar din păcate plătitorii sunt din ce în ce mai puţini şi din ce în ce mai agresaţi de procedurile fiscale. Legea fiscală s-a transformat în transformarea contribuabilului din potenţial bun plătitor de taxe, într-un prezumat infractor”.
Topul datornicilor
Pe primul loc în topul restanțierilor la stat se află Compania Națională a Huilei, cu sume totale de 5,2 miliarde de lei, urmată de Italia Tabacco Production, cu 1,49 miliarde de lei, Agroponte SRL cu 1,47 miliarde de lei, Societatea Națională Căile Ferate Române, cu 1,28 miliarde de lei și Societatea Comercială pentru Închiderea — Conservarea Minelor, cu datorii restante de peste un miliard de lei.
Reamintim faptul că, ziarul România liberă, a publicat în urmă cu câţiva ani, o anchetă din care rezulta că, Antonello Celestini, denunţătorul unei mite de 1,8 milioane de euro ce ar fi fost destinată şefilor ANAF, ar fi vrut să dezvolte în România afaceri ilicite între care şi o fabrică ilegală de tutun. Specialiştii susţineau la acea dată că, numai fabrica ar fi provocat prejudicii anuale bugetului de stat de peste un miliard de euro.
Potrivit ANAF, în categoria arierate nerecuperabile se înscriu obligațiile fiscale pentru care diferite constrângeri legale opresc ANAF de la inițierea sau continuarea măsurilor de executare silită. În schimb, 44,2% (6,47 miliarde de lei) din totalul arieratelor recuperabile ale micilor contribuabili reprezintă arierate certe, pentru care există certitudinea recuperării, la data publicării listei.
