Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) va menţine autostrada Comarnic Braşov pe traseul stabilit acum cinci ani respectiv pe Valea Prahovei până la intrarea în localitatea Predeal, de unde autostrada se va îndrepta pe Valea Râşnoavei spre Râşnov şi apoi spre localitatea Cristian din judeţul Braşov unde autostrada se va termina în centura oraşului de sub Tâmpa, afirmă surse oficiale apropiate proiectului.
Potrivit acestora, într-o primă etapă CNADNR a purtat discuţii cu potenţialii concesionari pe tema celui mai bun traseu, apoi pe baza propunerillor acestora a stabilit un coridor lat de 100 de metri în care viitorii constructori vor trebui să se încadreze cu proiectul autostrăzii. ”Nu se poate spune care este lungimea tunelurilor, a podurilor sau a viaductelor deoarece aceasta va depinde de soluţiile constructive alese de fiecare constructor”, spune oficialul indicat. Presa a vehiculat în ultima perioadă informaţii referitoare la o anumită lungime a lucrărilor de artă cuprinse în viitoarea autostradă, în bună măsură pe baza declaraţiilor făcute de actualul director general al CNADNR, Narcis Neaga. Acesta este persoana care a gestionat direct şi în 2008 procedurile necesare concesionării autostrăzii, soldate în final cu un eşec. La acel moment firmele Strabag şi Vinci au fost competitori direcţi în cadrul procedurii de concesiune. In timp ce Strabag a propus atunci un traseu coborât prin vale, care presupunea o suprafaţă mai mare a terenurilor expropriate, firma Vinci a propus un traseu pe versanţi cu un număr mai mare de lucrări de artă dar care necesita mai puţine exproprieri. La actuala procedură cele două firme au decis să îşi unească forţele impotriva asocierii italiene Impregilo-Salini şi a regelui asfaltului Dorinel Umbrărescu, cel mai important constructor autohton.
Constructorii nu numai că vor avea posibilitatea de a stabili lungimea şi numărul lucrărilor de artă, ci vor putea propune în ofertele lor inclusiv amplasarea spaţiilor de servicii şi a nodurilor rutiere de acces, spune oficialul din proiect. In total autostrada va avea o lungime de 57 de kilometri, respectiv identică cu cea prevăzută în proiectul din 2008.
Viteza de proiectarea a autostrăzii va fi de 120 de kilometri la oră, cu restricţii de 100 de kilometri la oră în zona tunelurilor sau a viaductelor, a mai spus specialistul. Marea dispută nu se va da pe traseu, ci pe aranjamentul financiar din jurul acestui proiect. Subiecte precum proporţia în care partenerii public şi privat îşi vor împărţi riscurile de trafic vor fi foarte importante în oferte. Uzual, in astfel de proceduri statul compensează cheltuieli ale concesionarului în situaţia în care traficul este inferior celui estimat iniţial şi încasează bani de la acest dacă traficul este superior prognozelor.
Ofertele, la finele lunii
Desemnarea unei firme câştigătoare înregistrează întârzieri, cel puţin în comparaţie cu promisiunile făcute la începutuş acestui an de către ministrul pentru Infrastructură, Dan Şova. ”Eu evaluez că undeva în octombrie cel mai târziu – cel puţin asta este şi dorinţa premierului pe care a exprimat-o foarte clar, şi trebuie să ne ţinem şi de dorinţa Guvernului exprimată prin vocea premierului – în octombrie cel mai târziu să avem desemnat câştigătorul şi să dăm ordinul de începere a lucrărilor”, spunea la începutul lui martie ministru Dan Şova. Narcis Neaga declara recent că la finele acestei luni de abia vor fi depuse ofertele finale. „În 2016, autostrada va fi în trafic. Nu ştiu dacă în totalitate”, a spus recent acesta. Termenul este optimist. Dacă depunerea ofertelor va avea loc la finele acestui luni, analiza acestora, dacă se va face amânunţit, va dura câteva luni, apoi alte luni vor fi necesare viitorului concesionar pentru asigurarea sursei de finanţare. Proiectarea va dura şi ea alte câteva luni. De aceea lucrările vor începe cel mai probabil în 2015 şi vor fi încheiate în 2016 într-un caz fericit.
