CEDO obligă statul român la plata unor despăgubiri în prima parte a anului în curs și le oferă posibilitatea politicienilor să negocieze cu Asociația Composesoratul Borșa acoperirea unui prejudiciu de circa 170 milioane de euro. Este ultima decizie legată de un scandal de peste 25 de ani ce cuprinde falsuri ale mafiei pădurilor, sprijinită direct sau indirect de politicieni.
În data de 08.11.2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că statul român trebuie să plătească despăgubiri de aproximativ câte 10.000 de euro către 30 de persoane, în istoricul caz în care Asociația Composesoratul Borșa se luptă pentru retrocedarea a 17.000 de hectare de pădure din zona Maramureșului.
Mai important este prejudiciul obținut de Asociație prin decizii ale instanțelor din România, pe care CEDO arată că statul are obligația de a le pune în aplicare.
Prejudiciul este estimat la aproximativ 170 milioane de euro, după cum a scris presa locală din Oltenia, zonă de unde ar proveni multe persoane aflate în dosar.
Surse judiciare cu experiență în astfel de spețe au explicat, pentru “România liberă”, că statul român va trebui să plătească despăgubirile în valoare de peste 300.000 euro, între 8 februarie și 8 mai a.c., deoarece o decizie a CEDO devine obligatorie în trei luni și are termen de aplicare încă trei luni.
De asemenea, Curtea Europeană a stabilit că urmează să reia discuțiile pe acoperirea prejudiciului uriaș, la o dată pe care o va anunța ulterior, perioadă în care Guvernul României și reclamanții ar putea să ajungă la un acord.
Aceleași surse judiciare ne-au mai precizat că, de regulă, astfel de spețe nu sunt repuse pe ordinea de zi a CEDO mai devreme de după un an.
Este o adevărată telenovelă în care planează mari semne de întrebare asupra modului în care statul român s-a apărat în instanțele de judecată.
Potrivit surselor judiciare implicate în trecut în duelul mai mult sau mai puțin aprig dintre Asociația Composesoratul Borșa și statul român, mulți politicieni au încercat să pună presiune în acest caz, având de apărat propriile interese.
Specialiștii consultați de reporterii noștri spun că sunt convinși că statul nu și-a apărat corect șansele, așa cum a procedat în multiple alte spețe.
Falsuri în acte
De-a lungul timpului, mass-media au scris numeroase articole legate de ilegalitățile din cazul prezentat.
În urmă cu patru ani, newsmaker.ro arăta cum au folosit documente false pentru a prelua drepturi de proprietate ale Composesoratului Borșa, existent înainte de 1948, de către o asociație nou înființată, veche legătură cu vechiul composesorat.
Potrivit jurnaliștilor, “tunul” are în centru două asociații: Asociația Composesoratului Cisla și Asociația Composesoratului Borșa.
Prima Asociație, Cisla, a fost înființată printr-un fals grosolan în 2005, prin sentința civilă 2/06.10.2005 a judecătoriei Vișeu de Sus, arăta newsmaker.ro.
Decizia a fost dată de judecător Mariana Şimon, soția lui Gheorghe Şimon (ministru PSD al Economiei în perioada 2017 – 2018).
Jurnaliștii au mai arătat că înființarea Asociației Cisla s-a realizat prin fals, întrucât soția judecător Mariana Șimon, a autorizat „Reînființatea Asociației Composesoratului Cisla” în condițiile în care această Asociație nu a existat înainte de 1948 și care conform Legii 247/2005 trebuia înființată.
Manevra cu reînființarea celor două Asociații a fost necesară pentru ca, ulterior, acestea să poată pretinde, în fals, că trebuie să li se retrocedeze patrimoniul pe care l-au deținut înainte de 1948.
Două entități moderne (Asociaţia Composesoratului Cisla şi Asociaţia Composesorală Borşa), fără a avea legătură cu Composesoratul Borşa (cel din 1948), au solicitat şi primit în total 23.100 ha de pădure, în baza documentelor de proprietate ale Composesoratului Borşa (1948), care deţinea doar 6221 de ha. Rezultă astfel un furt legalizat prin fals de 16.900 de ha de pădure.
Pentru a ajunge la acest rezultat, primul pas a fost să solicite restituirea a 6056 de hectare de pădure care ar fi aparținut în 1948 Composesoratului Borșa.
Conform extrasului de carte funciară, din cei 6.056 de hectare de pădure care ar fi aparținut în 1948 Composesorartului Borșa, 650 erau ai statului roman (conform raportului anexat „Situaţia proprietatilor forestiere în anul 1948 – Ocolul Silvic Borşa – Direcţia Silvică Maramureş şi adresa 6817/15.07.2010 a DS Maramureș).
Pentru că protejații PSD s-au trezit destul de târziu, iar mafia pădurilor acționa deja din plin și pe teritoriul administrativ al oraşului Borșa, se retrocedaseră deja suprafeţe mai mari de pădure decât existau în proprietate privată înainte de 1948 (23.100 ha faţă de 6056 ha), a fost luată la țintă pădurea din Valea Vaserului (celebră pentru că este situată pe ruta mocăniței), care a aparținut Casei Autonome a Pădurii Statului şi este actualmente în proprietatea statului, mai scrie site-ul citat.
Pasul doi a fost făcut în numele Asociaţiei Composesorale Borşa, pentru care s-a solicitat și obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pe o suprafaţă de 17.000 de ha de pădure, în baza unei sentinţe judecătoreşti emisă de Judecătoria Aleşd nr. 217/2004, care a fost dată în baza unor acte false, aceştia solicitând în instanţă 11.000 de ha de pădure, primind însă 17.000. Documentele prezentate în instanţă de Asociaţia Composesorală Borşa au fost aceleaşi cu cele prezentate de Asociaţia Composesoratului Cisla, anume cele referitoare la Composesoratul Nobil Borşa, care avea la 1864 o suprafaţă de 13.570 ha de pădure, dar care a fost redusă prin ieşirea celor 38 de mari composesori şi predarea unei suprafeţe de 5.163 ha la Primăria Borşa după Reforma agrară din 1921, rezultând la nivelul anului 1948 că Composesoratul Borşa (urmaş al Composesoratului Nobil Borşa) mai deţinea în proprietate suprafaţa de 6221 de ha de pădure.
Timp de mai mulți ani, potrivit informațiilor RL, cazul a fost investigat de Parchetul General și de DNA, aparent, fără rezultat însă.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
