Subvenţiile nu vor reduce decalajul de competitivitate dintre România şi alte ţări ale Uniunii Europene, ci doar vor ajuta fermierii să facă faţă acestuia, pentru o perioadă, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă monitorizată de Mediafax, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.
Potrivit lui Cioloş, problema costurilor mai ridicate din agricultura românească, comparativ cu alte ţări UE, nu poate fi rezolvată decât prin investiţii pe termen lung, nu prin subvenţii.
El a vorbit şi despre organizaţiile de producători, despre care crede că vor avea un rol vital, şi nu doar din perspectivă sindicală, ci mai ales din cea economică.
„Fără organizaţii ale producătorilor puternice şi competitive nu va exista agricultură competitivă”, a adăugat comisarul european în conferinţa organizată la Bucureşti.
El a mai spus că reformarea politicii agricole comune nu se produce la nivel european, unde se creează doar cadrul, ci în statele membre.
Comisarul european a declarat că Europa a răspuns rapid crizei prin stabilizarea sectorului financiar, printr-un plan de refacere economică, dar a adăugat că trebuie trase învăţăminte din ceea ce s-a întâmplat pentru a trece la creştere economică.
„Europa a răspuns rapid acestei crize, mai ales prin stabilizarea sectorului financiar, printr-un plan de refacere economică, cu un pachet financiar care a reprezentat peste 1,5% din PIB-ul UE. Sigur, a fost o intervenţie pentru a stopa efectele nefaste ale crizei, care ar fi putut duce la un dezastru economic, însă pornind de aici cred că trebuie să tragem învăţămintele şi să vedem în ce fel putem consolida, putem trece la relansarea creşterii economice şi putem consolida această creştere economică, ţinând cont mai mult de constrângerile pe care le avem în faţă”, a spus Cioloş.
Comisarul european a precizat că are în vedere faptul că, „dincolo de necesitatea ca atare a relansării economiei, acest lucru trebuie făcut ţinând cont de modelul social european şi de ambiţiile sociale”.
„Această creştere economică trebuie să fie una inclusivă, trebuie să ţinem cont de faptul că lucrăm de multe ori în multe sectoare economice cu resurse naturale care sunt limitate prin definiţie, deci trebuie să avem în vedere şi acest lucru, pentru că nu putem merge cu dezvoltarea unui model economic care nu ţine cont de acest lucru, mai ales că această nouă relansare economică vine şi pe fondul unor probleme legate de schimbările climatice pe care va trebui să le integrăm tot mai mult în modelul economic pe care urmează să-l dezvoltăm”, a mai spus Cioloş.
El a adăugat că UE va trebui să vadă „în ce mod poate integra mai bine rezultatele cercetării, dezvoltării, printr-o creştere inteligentă prin care să scurteze perioada necesară pentru a pune în practică rezultate ale cercetării în toate domeniile, practic, de dezvoltare economică, dar şi socială”.
„Avem aici o strategie pe care Comisia Europeană a propus-o Consiliului European, o strategie în perspectiva UE 2020, care să se bazeze pe o creştere inteligentă, pe o creştere durabilă şi pe o creştere inclusivă. Pornim de la ideea că această criză economică poate să fie şi o oportunitate în măsura în care vom şti să punem în valoare atuurile UE – o organizare economică, politică, socială cum o vrem, probabil unică în lume, dar care ar putea să pună în valoare, dincolo de valorile naţionale, de posibilităţile de acţiune naţională, cadrul comunitar”, a mai spus Cioloş.
„Comsia Europeană va veni cu propuneri către Consiliu şi Parlament pentru o mai bună coordonare economică pentru ca, pe de-o parte, să evităm situaţii prin care am trecut în ultima perioadă, dar şi pentru a propune instrumente pentru a putea pe de-o parte interveni în situaţii de criză la nivel comunitar, dar mai ales pentru a asigura o mai bună coordonare a instrumentelor de care dispunem pentru relansarea economică. Şi aici colaborarea dintre instituţiile comunitare şi statele membre va fi una capitală”, a mai spus Cioloş.
