Povara bugetară a plății salariilor, pensiilor, dar și a ajutoarelor sociale a ajuns atât de mare, încât suma necesară pentru onorarea acestor obligații a ajuns să depășească cu aproape 20% toate veniturile încasate din taxe și impozite.
Majorările repetate de pensii și salarii, dar și creșterea numărului beneficiarilor de ajutoare sociale produc dezastru în execuția bugetară. Așa cum arată cifrele la două luni, falia între ceea ce colectează statul, prin ANAF, din taxele și impozitele percepute populației și companiilor (venituri fiscale) și ceea ce cheltuiește pe obligațiile mai sus amintite se adâncește.
Numai cheltuielile cu plata salariilor și a ajutoarelor sociale în lunile ianuarie-februarie din acest an au ajuns la 24,98 miliarde de lei, în creștere cu peste 10% față de perioada similară a anului trecut. În același timp, veniturile fiscale, cea mai importantă sursă a încasărilor bugetare, au fost de doar 20,8 miliarde lei. Îngrijorător este că acestea sunt în continuare sub nivelul de anul trecut, respective cu 5,6% în primele două luni din 2017. Așadar, tot ce se încasează din taxe nu ajunge decât pentru a plăti 83% din suma necesară salariilor și cheltuielilor de asistență socială (în principal pensii).
În perioada ianuarie-februarie 2016, falia era mult mai mică atunci, când statul a cheltuit pentru salarii și asistență social suma de 22,5 miliarde lei, la venituri fiscale de 22,09 miliarde lei, potrivit datelor din execuția bugetară consultate de RL. Mai grav este că proiectul legii salarizării unitare prevede noi majorări salariale pentru personalul public, iar pensile vor crește din nou, de la 1 iulie, după ultima majorare, de la 1 ianuarie.
Nici situația veniturilor totale (care includ și banii din fonduri europene) nu arată bine, dat fiind că în primele două luni sunt cu 1,4% mai mici față de ianuarie-februarie 2016, în timp ce cheltuielile s-au diminuat doar cu 0,3%, fiind tăiate în principal investițiile.
Socoteala de acasă, suprarealistă
Un aspect extrem de important care ar fi trebuit analizat este cum arată veniturile realizate față de prognoza Ministerului Finanțelor. Pentru tot anul, bugetul e construit pe o creștere a veniturilor totale de 14% față de 2016, dar și pe o creștere economică de 5,2%. Pornind de la aceste cifre, Ministerul Finanțelor era obligat să publice, la 30 de zile de la publicarea bugetului, prognoza trimestrială de încasări. Dacă am fi avut această prognoză, am fi realizat că situația este mult mai dramatică, pentru că toată construcția bugetară devine foarte șubredă.
Critici dinspre oamenii lui Ponta
De altfel, bugetul pe 2017 este contestat atât de specialiști din opoziție, cât și de fostul șef al ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, pus și menținut de Victor Ponta.
Astfel, senatorul liberal Florin Cîțu susține că, în primele două luni ale lui 2017, „execuția bugetară arată creșteri de cheltuieli pentru salarii, subvenții și asistență socială. Scăderile sunt la investiții (atât din fonduri proprii, cât și din fonduri UE). Cu astfel de priorități, dezastrul este garantat”. Potrivit acestuia, pe întregul an 75% (!!!) din veniturile colectate din taxe si impozite, veniturile fiscale, sunt cheltuite pe asistență socială și salarii. Dacă adaugăm și legea salarizării unitare, ajugem la peste 90% din veniturile fiscale cheltuite pe salarii și asistență socială. „Acum vestea proastă pentru Dragnea și statul său bugetar și asistat. Domnule Dragnea, și execuția bugetară pe martie este varză. Singura cale este să puneți și mai tare biciul pe sectorul privat, care oricum nu mai are așteptări de la dumneavoastră”, a adăugat Chițu, într-o postare pe o rețea de socializare.
Fostul șef al ANAF, Gelu Diaconu, scrie într-un articol pe blogul său, că „evoluția încasărilor la TVA în 2016 este catastrofală și trendul se va menține, așa cum arată încasările din trimestrul unu”. În plus, în primele două luni ale acestui an, absorbția de fonduri europene a fost chiar mai proastă decât în lunile corespunzătoare ale anului trecut. El a mai spus că pachetul celor 14 măsuri pentru sporirea colectării promovate de ANAF nu va genera încasări suplimentare pe termen scurt.
În plus, Diaconu atrage atenția asupra problemelor din interiorul ANAF, instituția cheie în colectarea principalelor venituri la buget: „ Activitatea ANAF este puternic subfinanțată, nici salariile nu sunt bugetate la necesar. Cât despre investițiile absolut necesare în logistică și infrastructura ITC, și anul acesta ca și 2016, va fi unul pierdut; există riscul colapsării sistemului IT, iar programul cu Banca Mondială (de modernizare a sistemului IT – n.red.) este mult întârziat, dacă nu pe de-a dreptul compromis”.
