Declaraţia premierului chinez, conform căreia ţara sa va continua să sprijine moneda europeană, este binevenită pentru liderii europeni care se luptă în aceste zile să păstreze încrederea pieţelor în finanţele Europei.
Totodată, ea poate fi considerată drept un semn că China ar putea diversifica giganticele sale rezerve financiare internaţionale, care însumează peste trei trilioane de dolari. Până acum, două treimi ale acestei sume sunt investite în moneda americană.Wen a adăugat că ţara sa se con-sideră un investitor pe termen lung pe piaţa obligaţiunilor europene şi că „China este pregătită să lucreze împreună cu Europa în scopul unei dezvoltări comune şi stabile a economiei mondiale şi o aprofundare a relaţiilor bilaterale sino-europene”.
Europa Centrală şi de Est, o prioritate pentru China
Într-un discurs susţinut în cadrul Forumului Economic şi Comercial pentru China şi Ţările din Europa Centrală şi de Est, Wen a făcut o trecere în revistă a relaţiilor comerciale dintre cele două zone şi a prezentat mai multe propuneri de cooperare.
Dacă în 2000 volumul comer-ţului dintre China şi Europa Centrală şi de Est însuma numai trei miliarde de euro, în 2010 acesta a depăşit 40 miliarde de dolari – o creştere anuală de 32%.
Exporturile europene către China au crescut şi mai mult, cu o rată anuală de 38,7%. Conform premierului chinez, oameni de afaceri din ţările din Europa Centrală şi de Est au deschis peste 2.000 de companii în China, ceea ce a ajutat la dezvoltarea mecanismelor de cooperare. O creştere a fost observată şi în turism: anul trecut, mai mult de 60.000 de chinezi au vizitat ţările din centrul şi estul Europei, în timp ce 200.000 de locuitori ai acestora au călătorit în China. Wen a expus şi un plan pentru dezvoltarea aprofundată a acestor relaţii – declarând că pentru ţara sa Europa Centrală şi de Est este o zonă de prioritate strategică.
Primul punct al planului lui Wen este creşterea comerţului bilateral, care reprezintă în acest moment sub 10% din comerţul dintre China şi Uniunea Europeană. Wen a cerut o deschidere reciprocă a pieţelor şi reducerea taxelor vamale.În al doilea rând, premierul chinez s-a pronunţat în favoarea promovării investiţiilor bilaterale, cerând ţărilor europene o relaxare a condiţiilor accesului pe pieţele acestora.
Un alt punct asupra căruia Wen a insistat în mod deosebit este cooperarea în construcţia infra-structurii. Premierul a apreciat că companiile din ţara sa au o experienţă bogată în construcţii, iar piaţa europeană oferă multe oportunităţi pentru acestea. China ar fi dispusă să susţină financiar asemenea proiecte. Totodată, Wen a anunţat accelerarea construcţiei unei căi ferate de mare viteză care să lege Asia de Europa, astfel încât în 2025 să se poată ajunge de la Londra la Shanghai în numai două zile.
Următorul punct prevede o adâncire a cooperării fiscale şi financiare. Wen a afirmat că China analizează posibilitatea creării unui fond financiar de cooperare între cele două părţi, care să ofere o susţinere stabilă cooperării economice. De asemenea, premierul chinez şi-a exprimat dorinţa ca ţările din Europa Centrală şi de Est să îşi deschidă şi mai mult pieţele financiare pentru capitalul chinez. Ultimul punct de pe lista lui Wen se referă la lărgirea schim-bului cultural, ştiinţific şi edu-caţional, prim-ministrul chi-nez arătându-se dispus să promoveze Europa ca destinaţie turistică pentru cetăţenii ţării sale.
Sprijin pentru Ungaria
Wen a folosit vizita de la Budapesta pentru a întări susţinerea ţării sale pentru economia maghiară. Premierul a declarat că China va investi o sumă importantă în obligaţiuni emise de guvernul de la Budapesta, căruia Banca Chineză de Dezvoltare îi va oferi, de asemenea, un împrumut în valoare de un miliard de dolari, care va fi folosit pentru proiecte de parteneriat între companii din China şi Ungaria.
Premierul maghiar Viktor Orban a declarat că comerţul dintre ţara sa şi China se va dubla în următorii patru ani, urmând să ajungă la o valoare de 20 miliarde dolari în 2015. De asemenea, Ungaria va deveni o bază europeană de distribuţie, logistică şi transport pentru China, a anunţat Orban.
Investiţiile chineze ar putea crea mii de locuri de muncă – numai un contract recent încheiat cu companii chineze de produse chimice în-su-mând peste un miliard de dolari.
Se află şi România în atenţia Beijingului?
Vizita premierului chinez la Budapesta ar putea aduce beneficii neaşteptate şi României. Astfel, europarlamentarul maghiar Bela Glattfelder a atras atenţia Chinei, într-un interviu acordat cotidianului guvernamental China Daily, asupra necesităţii unor investiţii în por-turile româneşti, numindu-le pe cele de la Constanţa
şi Galaţi printre ţintele principale – acestea fiind folosite şi de exportatorii maghiari. Mo Wenhe, vicepreşedintele companiei China Harbor Engineering Company Ltd, a confirmat că compania sa este interesată de porturile din regiune, declarând în China Daily că potenţialul acestora este unul uriaş.
Ambasadorul Chinei în România, Liu Zengwen, a declarat vineri pentru Mediafax că există un interes ridicat al oamenilor de afaceri din ţara sa pentru investiţii în infrastructura rutieră din România, însă că acestea nu vor fi, probabil, realizate fără garanţii de stat – care în acest moment sunt imposibile, datorită plafonului deficitului bugetar stabilit de guvernul României cu Uniunea Europeană şi FMI.
Într-un interviu acordat României libere la începutul lunii martie, Liu avertiza că pentru investitorii chinezi România nu este neapărat o piaţă confortabilă – ambasadorul oferind exemplul unei companii chineze care a participat la o licitaţie privind modernizarea hidrocentralei de la Craiova, unde, conform lui Liu, „lucrurile s-au blocat”.
Un studiu recent al perspectivelor economice ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est, realizat de institutul ZEW, arată că România a fost depăşită de Ungaria. Deşi situaţia actuală a economiei acesteia este considerată cea mai proastă din regiune, aşteptările pentru următoarele şase luni sunt mai bune decât pentru România. Iar declaraţiile de la Budapesta ale premierului Wen ar putea da Ungariei încă un impuls pozitiv – impuls de care poate că şi România ar avea nevoie.
SOLUŢII
Ungaria s-a descurcat şi fără FMI
Anul trecut, guvernul de la Budapesta renunţa să ia un nou împrumut de la Fondul Monetar Internaţional şi de la Uniunea Europeană, refuzând condiţiile impuse de acestea – respectiv un buget de austeritate. Guvernul maghiar a declarat, la acea vreme, că, deşi este de acord cu un deficit bugetar de maximum 3,8%, nu acceptă ca FMI şi UE să îi dicteze ce măsuri să ia pentru a nu depăşi ţinta propusă.
În loc să taie salariile şi să reducă numărul bugetarilor, guvernul lui Viktor Orban a preferat să introducă taxe suplimentare pentru sectorul bancar şi să plafoneze salariile din sectorul public. Într-o declaraţie recentă a FMI, oficialii acestuia recunoşteau că măsurile luate de guvernul Orban au adus rezultate pozitive.
