Încă din 2006 autorităţile aşteaptă oferte pentru selectarea investitorilor care să participa, alături de Nuclearelectrica, la construcţia unităţilor 3 şi 4 de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă.
De mai bine de cinci ani, deşi uneori s-a ajuns până la etapa de negociere, procedurile de selecţie au fost fie reluate, fie amânate.
Termene prelungite
În septembrie 2010, patru companii importante (CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF SUEZ (Franţa-Belgia) care fuseseră acceptate în proiect au anunţat că se retrag.
În martie 2012, Ministerul Economiei a prelungit pentru 15 septembrie termenul de prezentare a ofertelor investitorilor pentru participarea la dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4. Aceasta a fost a doua prelungire a termenului, fixat iniţial pentru decembrie.
Autorităţile române nu renunţă însă la strategia în domeniul energiei nucleare. Peste câteva luni, potrivit oficialilor Ministerului Economiei, este posibil să apară modificări importante ale strategiei nucleare.
Garanţii de stat
„România îşi continuă strategia pe nuclear. Peste câteva luni de zile pot să apară şi modificări strategice, despre care nu vreau să vorbesc. Vom şti clar dacă suntem singuri în proiect (construcţia unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, n.r.), să vedem dacă Enel şi ArcelorMittal mai vor. Cam în trei luni vom şti”, a afirmat Tudor Şerban la un seminar pe tema strategiei energetice.
Consilierul ministrului Economiei a enţionat că Guvernul ar trebui să ia în calcul acordarea de garanţii de stat pentru derularea acestui proiect, iar participaţia companiei de stat Nuclearelectrica în firma de proiect, de peste 80%, ar trebui regândită.
În prezent, România are doua unităţi nucleare la centrala de la Cernavodă (aflată în administrarea companiei de stat Nuclearelectrica), fiecare cu o putere instalată de 720 MW.
Viitoarele unităţi 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă ar urma să asigure un aport suplimentar anual de 11 TWh energie nucleară livrată în Sistemul Energetic Naţional.