Procedurile de achiziţie publică se vor desfăşura exclusiv cu ajutorul mijloacelor electronice, iar atribuirea contractelor doar pe baza criteriului preţului cel mai scăzut nu mai este de actualitate. Acestea sunt câteva din noutăţile aduse de pachetul legislativ care se află la Parlament.
Neregulile constatate în procesul achiziţiilor publice au determinat Curtea de Conturi Europeană să ceară Comisiei Europene ca, din 2017, să înceteze plățile din fondurile europene către România și alte state membre dacă acestea nu remediază problemele. Raportul auditorilor vorbește despre atribuirea arbitrară a contractelor cu bani publici şi concurenţă neloială. „Problemele legate de achiziţiile publice au generat blocaje şi întârzieri în derularea proiectelor cu fonduri europene şi nu numai, legislaţia în domeniu fiind modificată aproape anual“, susţine şi ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu.
Toate problemele constatate la nivelul statelor membre în ceea ce priveşte procedurile de achiziţie publică au condus la reguli noi la nivel european. Astfel, în prezent, există la Parlament, spre aprobare, un pachet de patru legi care reglementează domeniul achiziţiilor publice, astfel încât să poată fi transpuse cele trei directive europene.
Potrivit unui document al Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), normele metodologice de aplicare a legii ce reglementează acest domeniu evidențiază faptul că nu mai există o regulă rigidă cu privire la ceea ce înseamnă preț neobișnuit de scăzut. Astfel, nu mai există un procent sub care prețul oferit este considerat prea scăzut (de exemplu 60% sau 80%), ci comisia de evaluare trebuie să identifice elementele de preț ce diferă cu mult raportat la prețurile pieței (utilizându-se ca referențiale buletine statistice, indici bursieri și altele asemenea), și să solicite explicații punctuale ofertanților. Normele conțin și explicitarea criteriilor de atribuire „calitate – preț“ și „costul cel mai scăzut“, care au fost introduse ca elemente de noutate prin legea achizițiilor publice. Astfel, aplicarea criteriului de atribuire „calitate – preț“ este obligatorie în cazul contractelor pentru prestații intelectuale (consultanță/asistență tehnică, elaborare studii, proiectare, supervizare etc.), iar stabilirea ofertei câștigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare unde ponderea alocată factorului preț nu poate fi mai mare de 40%.
În cazul în care criteriul de atribuire utilizat este ‚costul cel mai scăzut’, acesta se calculează în funcție de ciclul de viață al ‚obiectului contractului“. „Criteriul de atribuire «prețul cel mai scăzut» nu va mai putea fi utilizat pentru serviciile intelectuale, cum ar fi studiile de fezabilitate și în general serviciile de proiectare, de audit, de consultanță.
Pentru acestea, va trebui utilizat un alt fel de criteriu care să includă și factori de calitate, precum calitatea experților. Sunt foarte importante serviciile de proiectare, pentru lucrările care se execută în România. Până în prezent, prețul cel mai scăzut a fost utilizat chiar în mod abuziv. Multe proiecte tehnice au fost prost întocmite, pentru că fuseseră atribuite pe acest criteriu și au dus la caiete de sarcini slabe pentru lucrări, implicit la executarea de lucrări deficitare și la contestații pe acele caiete de sarcini. Credem că impunerea unui nivel calitativ, un raport cât mai bun preț/calitate va duce și la lucrări de mai bună calitate“, a precizat, pentru „România liberă“, Roxana Mînzatu, preşedintele ANAP.
Într-un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice se arată că peste 97% din achizițiile publice au ca și criteriu de atribuire prețul cel mai scăzut, deschizându-se astfel o oportunitate pentru produse de o calitate foarte slabă al căror punct forte este de cele mai multe ori și singurul: prețul. De aceea, tot mai multe lucrări sau bunuri care au fost achiziţionate doar pentru că au fost cele mai ieftine, aduc cu ele o serie nesfârșită de probleme: fiabilitate scăzută, costuri mari de întreținere, calitate generală scăzută.
De asemenea, noile prevederi introduc conceptul de „strategie de contractare“. Este vorba despre documentarea temeinică a deciziilor referitoare la alegerea modalităților prin care vor fi realizate achizițiile publice. Pe de altă parte, se va face o evaluare ex-ante a documentației de atribuire. Astfel, ANAP evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei de participare/anunţului de participare, conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a documentaţiilor de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru, ce au fost selectate în baza unei analize de risc și/sau aleatoriu, dintre cele care intră sub incidenţa prevederilor Legii privind achizițiile publice. Prevederile caietului de sarcini sau cele ale documentaţiei descriptive vor fi analizate numai din prisma necesității de a se urmări eliminarea unor elemente cu caracter restrictiv, cum ar fi menționarea unor nume de firmă ce favorizează anumiți producători/ofertanți, sau introducerea unor cerințe ce nu pot fi încadrate ca specificații tehnice.
O altă noutate se referă la faptul că autoritatea contractantă are obligația să efectueze plăţi corespunzătoare părții/părţilor din contract îndeplinite de către subcontractanţii propuşi în ofertă, dacă aceștia solicită, pentru servicii, produse sau lucrări furnizate contractantului, potrivit contractului dintre contractant și subcontractant dacă subcontractanţii şi-au exprimat opţiunea în acest sens.
17,4 miliarde de euro reprezenta valoarea contractelor de achizițiilor publice semnate în 2014, adică nu mai puțin de o treime din bugetul de stat.
