Banca Naţională se pegăteşte pentru situaţia în care va fi nevoită să preia în administrare bănci locale, ca urmare a turbulenţelor financiare. Potrivit unor informaţii publicate de ZF, Fondul de Garantare a depozitelor va putea înfiinţa o aşa-numită “bancă-punte”, care să poată prelua activitatea unei bănci cu probleme chiar şi peste noapte.
Această măsură de precauţie a devenit urgentă ca urmare a planului de restructurare a datoriei greceşti, în cadrul căruia băncile pierd 50% din valoarea obligaţiunilor scadente până în 2020 şi care le-ar putea trimite în insolvenţă, forţând statul să le naţionalizeze.
Ce se poate întâmpla?
Situaţia nu ar afecta în mod direct subsidiarele din România, care funcţionează independent şi sunt bine-capitalizate, ca urmare a atenţiei sporite a BNR din ultimii ani. Însă în cazul în care creditele neperformante din România continuă să crească, băncile cu capital grecesc vor avea şanse mai reduse de-a obţine majorări de capital de la băncile-mamă.
Această situaţie este independentă de posibilitatea ca băncile să-şi menţină sau nu expunerea faţă de România. Menţinerea expunerii, prevăzută în acordul de la Viena din 2009 şi reiterată declarativ în urma deciziei de salvare a Greciei, presupune ca băncile să nu retragă sumele rambursate ci să le dea din nou cu împrumut tot în România.
Care ar fi costurile?
În oricare dintre situaţii, băncile rămân solvabile, singurele probleme fiind cele de încredere a pieţelor. Astfel, o eventuală preluare de către “banca-punte” s-ar dovedi o afacere rentabilă pentru contribuabilii români. Cele şapte bănci cu capital grecesc din România au împreună active de peste 13 miliarde de euro, reprezentând o cotă de piaţă de aproape 17%. Entitatea rezultată dintr-o eventuală preluare a tuturor celor şapte bănci s-ar clasa pe locul al doilea în topul băncilor, între BCR şi BRD şi ar valora între unu şi două miliarde de euro, în funcţiile de soliditatea portofoliului fiecărei instituţii în parte. Avantajul BNR e că se află în poziţia de-a face preluările aproape de nivelul inferior al acestui interval şi de-a revinde mai târziu aproape de nivelul superior.
Cotele de piaţă ale băncilor cu capital grecesc din România (BNR, 2010)
Alpha Bank 6,2%
Bancpost 3,9%
Piraeus 2,7%
Banca Românească 2,2%
ATE Bank 0,6%
Emporiki 0,3%
TOTAL 16%
Precizare: Marfin Bank, parte a grupului elen Marfin Investment Group, funcţionează în România sub controlul direct al Marfin Popular Bank din Cipru. O versiune anterioară a acestui articol lista Marfin ca bancă grecească.
Dar austiecii? Volksbank trece pe “SRL”
Controlul Volkbank Romania a fost transferat de la Volksbank International către un vehicul special, VBI Beteiligungs GmbH, cu o structura identică a acţionariatului, în care Österreichische Volksbanken-Aktiengesellschaft (OVAG) deţine 51% din acţiuni. „Schimbarea la nivelul acţionariatului nu afectează în niciun fel operaţiunile băncii. Volksbank România îşi va derula activitatea în aceleaşi condiţii ca şi până acum”, a declarat Johann Lurf, preşedinte Volksbank România, citat în comunicat. În Septembrie 2011, banca rusă Sberbank a anunţat semnarea unui acord pentru preluarea activităţilor internaţionale ale băncii austriece, însă Volksbank Romania nu a făcut obiectul tranzacţiei.
