Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, marţi, că legea Bugetului de stat pe anul 2011 este constituţională, potrivit Mediafax.
Deputaţii liberali au depus, joi, sesizarea de neconstituţionalitate privind legea Bugetului de stat pe anul 2011.
Liberalii au susţinut că încă din faza de proiect a acestei legi au contestat valoarea acesteia, subliniindu-i „caracterul ilegal şi neconstituţional”.
„Dincolo de consecinţele dramatice pe care le prefigurează legea bugetului pentru anul 2011, sunt aspecte prin care se încalcă prevederile articolului 1, alineat (5) din Constituţia României (5) «În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie». Astfel, conform Legii 500/2002 privind finanţele publice, articolul 35, alineat (4) Guvernul are obligaţia să transmită Parlamentului proiectul de buget până la data de 15 octombrie (Guvernul a sesizat Parlamentul la data de 6 decembrie 2010 cu acest proiect). Nesocotirea de către executiv a acestui termen imperativ implică disfuncţionalităţi grave în procesul de analiză şi dezbatere democratică a proiectului de buget. În articolul 61 alineat (1) din Constituţie se statuează faptul că «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării». Prin faptul că Bugetul a fost depus cu o întârziere de aproape două luni la Parlament, timpul alocat dezbaterilor a fost comprimat, ceea ce a condus la limitarea prerogativelor Parlamentului, cenzurându-se implicit astfel expresia voinţei alegatorilor în legislativ”, se arăta într-un comunicat al liberalilor.
Potrivit acestora, legea Bugetului de stat pe anul 2011 a fost fundamentată pe legi inexistente, încălcându-se prevederile articolului 1, alineat (5) din Constituţia României şi ale articolului 138 – Bugetul public naţional, alineat (5), conform căruia „nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”.
„La momentul sesizării Parlamentului cu proiectul de buget nu erau în vigoare cel puţin patru proiecte de lege (Legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului din fondurile publice, Legea privind sistemul unitar de pensii publice, Legea Educaţiei Naţionale, Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar), care au influenţe decisive în fundamentarea proiectului de buget pentru anul 2011, proiecte aflate la momentul adoptării Legii bugetului de stat pe anul 2011 în diferite faze ale dezbaterii şi adoptării parlamentare. Din acest punct de vedere, bugetul este o fantomă, nivelul salariilor bugetarilor precum şi a pensiilor aflate în plată influenţează în mod nemijlocit atât nivelul încasărilor la bugetul de stat, precum şi sumele care urmează să fie plătite”, potrivit sursei citate.
Legea bugetului de stat pe anul 2011 „vine în contradicţie” cu articole stipulate în Constituţie care statuează drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la sănătate, nivelul de trai sau protecţia copiilor şi a tinerilor, mai susţineau semnatarii contestaţiei depuse la Curtea Constituţională.
Curtea Constituţională a respins, marţi, sesizarea PNL de neconstituţionalitate a Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 50/2010 privind creditele pentru consumatori.
„Atacăm această lege la Curtea Constituţională, pentru că prezintă elemente de neconstituţionalitate atât în ceea ce priveşte procesul de legiferare, încălcându-se totodată mai multe articole din Constituţie, precum şi principii consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, anunţa într-un comunicat, din 23 decembrie, viceliderul grupului PNL, Eugen Nicolăescu.
Liberalii au făcut trimitere la articolul 61 alineat (2) din Constituţie, potrivit căruia „Parlamentul este alcătuit din Camera Deputatilor şi Senat” şi au susţinut că în cadrul dezbaterilor parlamentare pe acest act normativ orice amendament depus în Camera Deputaţilor ar fi trebuit depus şi la Senat pentru ca şi această Cameră să aibă dreptul să se pronunţe asupra lui, „lucru neglijat de actuala majoritate”.
„Astfel, amendamentul depus pe articolul 95 din Ordonanţă, potrivit căruia aplicarea OUG 50/2010 se va aplica doar pentru contractele noi de credit, ar fi trebuit supus dezbaterii Senatului pentru a se respecta principiul bicameralismului consacrat de Constituţie”, se arăta în comunicat.
În opinia liberalilor, legea, în forma amendată de Comisia de buget din Camera Deputaţilor şi votată de plenul Camerei, „exprimă exclusiv voinţa parlamentarilor puterii din această comisie care nu au servit nicio secundă interesele populaţiei afectată de această lege, ci intersele meschine ale unor instituţii bancare”.
Totodată, liberalii au susţinut că amendamentul adoptat de Comisie încalcă articolul 11 alineatele (1) şi (2) coroborat cu articolul 20 alineat (2) din Constituţie prin raportare la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
„O lege de o importanţă covârşitoare pentru 4.5 milioane de români, care au peste 8 milioane de contracte de credit la bănci, ajunge să fie întoarsă de actuala majoritate parlamentară împotriva celor pe care ar trebui să îi protejeze. În forma adoptată, legea devine inutilă pentru că se adresează creditelor viitoare, în condiţiile în care piaţa de credit din România suferă o contracţie serioasă. Această lege a fost adoptată printr-o presiune permanentă exercitată de actuala Putere asupra legislativului, atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc făcându-se emisarii FMI-ului, implicit ai bancilor uitând de interesele românilor pe care ar trebui să-i reprezinte”, mai spunea Nicolăescu, în comunicat.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege, cu 134 de voturi „pentru”, 71 „împotrivă” şi 12 abţineri, cu modificările cuprinse în raportul suplimentar elaborat miercuri de Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci.
Comisia de buget-finanţe a elaborat, în 22 decembrie, un raport suplimentar la OUG 50, stabilind că Ordonanţa nu se aplică contractelor în derulare, cu excepţia comisioanelor de rambursare anticipată, care rămân zero, că refinanţarea se negociază şi că CAR-urile nu intră sub incidenţa actului.
Curtea Constituţională a respins, marţi, sesizarea parlamentarilor PNL privind legea salarizării unitare pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea.
Curtea Constituţională a luat în discuţie, marţi, sesizarea formulată de 53 de parlamentari PNL privind legea salarizării unitare.
Senatorii liberali au contestat încălcarea normelor constituţionale privind procedura de legiferare a legii privind salarizarea prin asumarea răspunderii Guvernului.
Liberalii au susţinut că Guvernul nu-şi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege oricând, oricum şi în orice condiţii, Executivul neputându-se substitui Parlamentului în activitatea de legiferare.
