Crestere economica aproape deloc, somaj spre 9%, pensionati medical readusi la munca, venituri ale bugetului de stat in scadere, deficit bugetar peste cel acceptat de UE – acestea sunt cateva dintre riscurile pentru urmatorii patru ani consemnate de programul de convergenta cu Uniunea Europeana.
Economia Romaniei va creste in acest an, intr-un scenariu de risc, cu doar 0,2%, avansul fiind cu peste un punct procentual mai redus decat in scenariul de baza al Guvernului, convenit si cu FMI, care indica o crestere a PIB de 1,3%. Acest scenariu, publicat de Guvern intr-un proiect de program pentru realizarea convergentei cu UE, este mai pesimist decat un altul, numit "de baza", dar care, la randul lui, nu este prea fericit. Potrivit Mediafax, scenariile iau in calcul incurajarea economiei doar pe baza cererii la export, si nu a cererii interne, venita din partea unei populatii afectate de somaj si venituri in scadere. In varianta pesimista, investitiile vor continua sa se reduca si in acest an. "Numarul de salariati continua sa scada in anul 2010, iar revenirea angajarii in economie este mai redusa, in timp ce somajul se mentine la un nivel ridicat pe intreg orizontul de proiectie", se arata in document. "Rata somajului ar putea ajunge la 9% la finele acestui an intr-un scenariu de risc, cu 1,7 puncte procentuale peste proiectia de baza luata in calcul de Guvern, si ar urma sa coboare la 6,7% anul viitor, ca efect al reluarii cresterii economice", spera Guvernul.
Pensionarii inchipuiti costa doua miliarde
Guvernul va fi obligat sa suplimenteze an de an cu doua miliarde lei cheltuielile cu pensiile, daca nu va obtine economii prin scaderea numarului de persoane iesite la pensie nejustificat pe caz de boala, dupa reexpertizarea starii de sanatate a acestora, se arata in acelasi document. Guvernul a anuntat, dupa aprobarea proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii, ca urmeaza o verificare a dosarelor persoanelor iesite la pensie pe caz de boala.
Datoriile Rompetrol, recuperate pe jumatate
Guvernul ar putea incasa doar jumatate din datoria Rompetrol, de 2,4 miliarde lei si scadenta in luna septembrie, din cauza lipsei de lichiditati a companiei.
Grupul Rompetrol trebuie sa ramburseze 2,4 miliarde lei (0,47% din PIB) in contul datoriilor istorice ale rafinariei Petromidia, convertite in 2003 in actiuni care au revenit statului. Rambursarea obligatiunilor Rompetrol ar trebui facuta integral in acest an si a fost luata deja in considerare ca sursa de venituri la buget in 2010, la nivelul datoriei totale de 2,4 miliarde lei (0,47% din PIB).
Abia in 2012, profiturile din 2009
Impactul crizei economice va persista pe termen mediu asupra profitabilitatii companiilor, iar veniturile colectate de stat din impozitele pe profit vor reveni abia in 2012 la nivelul din 2009, de 2,6% din PIB. Scaderea va exista si in acest an, cand se estimeaza ca veniturile din impozitul de profit vor fi mai mici cu 0,2% fata de anul trecut. Scaderi vor exista si in cazul TVA sau al impozitului pe venit. Singura sursa in crestere vor fi accizele, taxe pe consum care ar putea aduce in acest an cu 0,3% mai multi bani fata de anul trecut. Evaziunea fiscala, consecinta a cresterii accizarii si a invecinarii Romaniei cu tari unde aceste bunuri sunt mai ieftine, ar putea spori contrabanda. Din aceasta cauza, incasarile in PIB ar putea scadea cu 0,1%.
Criza masurilor anticriza
» BERD: Lupta anticriza e mai mult imaginara
"Stimulii" inclusi in programul cu fonduri de 13 miliarde euro anuntat de Guvernul Romaniei in februarie 2009 pentru sprijinirea economiei au fost pana in prezent "mai mult imaginari decat reali", intrucat au fost lansate putine proiecte, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare. Efectul programului asupra cresterii economice a tarii a fost neglijabil, noteaza, intr-un document de lucru, economistul-sef al BERD pentru Europa de Sud-Est, Peter Sanfey. "Sa luam exemplul Romaniei, unde Guvernul a anuntat in februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei in valoare de 13 miliarde euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste 10 miliarde euro, pentru proiecte de infrastructura. Pana acum, «stimulii» au fost mai mult imaginari decat reali; putine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra cresterii economice a fost neglijabil", se arata in documentul BERD.
Afirmatiile repetate ale Guvernului Boc cum ca ar fi un guvern al investitiilor au fost in nenumarate randuri infirmate de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, care s-a plans constant ca ii lipsesc bani la minister pentru derularea principalelor proiecte de infrastructura.
