Neclarităţile din Legea energiei au produs întreg scandalul legat de demiterea şefului Transelectrica şi bâlbâielile autorităţilor privind eventual risc ca populaţia să rămână fără electricitate din cauza gerului extrem.
Legea menţionează vag că Transelectrica poate interveni în reţeaua de interconexiune dacă siguranţa sistemului este în pericol. Însă nu sunt specificate nici răspunderea operatorului de transport şi de sistem al Sistemului energetic naţional, nici situaţiile de urgenţă.
Cât curent exportă România
„În Legea energiei sunt doar ambiguităţi în ceea ce priveşte răspunederea Transelectrica. În mod normal, doar Transelectrica ar trebui să fie răspunzătoare de funcţionarea sistemului energetic naţional, fără imixtiuni guvernamentale sau politice, iar toate situaţiile de urgenţă şi măsurile de luat ar trebui clar precizate”, a declarat un fost preşedinte al Transelectrica.
Un comunicat al Transelectrica avertiza că exisă „un deficit major de energie electrică” şi un risc crescut ca populaţia să rămână fără electricitate. Anunţul companiei a avut ca rezultat revolcarea directorului de către ministrul Economiei şi reacţia autorităţilor căruia i s-au reproşat „lansarea de declaraţii contradictorii care au creat panică”.
A urmat avizarea de către Guvern a unei hotărâri care să permită Translectrica, în situaţii critice, să limiteze sau să sisteze temporar livrările de energie electrică la export, precum şi să limiteze consumul de electricitate al unor operatori economici.
La Transelectrica a fost numit un nou director, Octavian Lohan, care în ultimii ani a ocupat funcţia de director general adjunct, după ce fusese directorul Dispecerului Energetic Naţional din 2000.
Cât de mare este însă ponderea acestor exporturi din producţia totală de electricitate a României? Ar putea sistarea exporturilor să prevină un colaps energetic?
Cantitatea de electricitate exportată de România nu este una foarte mare. Anii trecuţi ponderea medie din total producţie nu depăşea 10%. Iar în această iarnă este sub 15%. Exporturile sunt realizate în cea mai mare măsură de marii producători: Termoelectrica, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Cantităţi mai mici exportă şi companii specializate care revând energie.
„Şoc de scurtcircuit”
Situaţia din această iarnă impune o oarecare prudenţă, spun specialiştii în energie. Energeticienii susţin că deşi riscul este mic, „ne apropiem de limite periculoase, de evoluţii neaşteptate pentru sistemul enegetic”, iar eventuala redistribuire, în situaţie limită, a cantităţilor de electricitate de la export, ar putea reechilibra sistemul şi ar putea constitui o rezervă.
România s-a confruntat, de-a lungul timpului, cu doar două situaţii de colaps energetic.
În martie 1977, în urma unui cutremur devastator, a avut loc pentru o durată de timp mai scurtă un colaps pricinuit de căderea bruscă a unor unităţi energetice. În această situaţie colapsul a fost provocat de un dezechilibru.
Situaţia cea mai gravă a fost consemnată în mai 1977, iar prăbuşirea sistemului energetic a durat două zile, pagubele însumând câteva miliarde de dolari. Colapsul energetic din mai 1977, datorat unui şoc de scurtcircuit, a avut la bază o greşeală umană: regiunile Nord şi Sud ale ţării au fost conectate simultan la sistem deşi normativele prevedeau de puţină vreme altă procedură. Fără a mai pomenii de victime, pagubele materiale au fost imense: instalaţii distruse, fabrici închise, transprt blocat.
