Produsele lactate româneşti fac faţă din ce în ce mai greu concurenţei produselor similare de import. Producătorii români acuză concurenţa neloială, căci străinii şi-ar subvenţiona producţia. Consecinţele sunt drastice, iar cifrele publicate zilele trecute de către Institutul de Statistică vorbesc de la sine.
Deschiderea pieţei româneşti de produse lactate la importurile din ţările UE nu pare a fi de bun augur pentru fermierii români. Datele furnizate de către Institutul Naţional de Statistică (INS) în privinţa producţiei şi importurilor de lapte brut şi produse lactate, valabile pentru primele patru luni ale anului, sunt relevante. Potrivit INS, cantitatea de lapte de vacă adunată de fabricile de produse lactate de la ferme şi de la centrele de colectare a scăzut în aprilie 2015 cu 8,9% faţă de aprilie 2014. Pentru primele patru luni scăderea a fost de 7,4%. În aprilie s-a importat cu 12,7% mai mult lapte brut, evoluţie inversă celei din primele patru luni ale anului, când importurile au scăzut cu 8,5%. O posibilă explicaţie a evoluţiei inverse întâlnite în luna aprilie este eliminarea cotelor de producţie la lapte, stabilite pentru fiecare ţară din UE, începând din luna aprilie.
Scăderi au fost înregistrate în aprilie şi în privinţa producţiei autohtone de produse lactate. Producţia de unt a scăzut cu 16,7%, cea de brânzeturi a înregistrat un minus de 3,4%, iar cea a laptelui de consum, de 0,6%. Singurele produse în cazul cărora a crescut producţia sunt iaurtul, laptele bătut şi smântâna.
Ce explicaţii au patronatele?
Rugat să comenteze cifrele, Dorin Cojocaru, preşedinte al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), afirmă că există tendinţa de micşorare a achiziţiilor de lapte brut, dar şi a importurilor acestuia.
Cum este posibil ca un producător situat la sute sau mii de kilometri, aflat într-o ţară în care salariile şi costurile cu utilităţile sunt mai mari decât în România, să vină cu preţuri mai mici decât un producător român, situat la zeci sau câteva sute de kilometri de unitatea procesatoare? „Explicaţia stă în sistemul de subvenţii complex folosit în aceste ţări, în care producătorii sunt ajutaţi în privinţa costurilor de transport, administrative, energie, ajutoare care, puse unul peste altul, fac diferenţa“, spune şeful APRIL .
Există însă o dilemă. Lactatele străine pot fi mai ieftine, aduc profituri mai mari, însă mulţi români caută lactate româneşti. Ce este de făcut? „Producătorii cumpără din afara ţării calupuri de caşcaval, le porţionează, le reambalează, iar ultimul pune ştampila «Made in România». Sunt şmecherii pentru a păcăli consumatorii“, spune preşedintele APRIL. Potrivit site-ului de ştiri economica.net, în urmă cu un an şi jumătate, în noiembrie 2013, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) a amendat retailerul francez Carrefour pentru că a comercializat un sortiment de caşcaval Delaco la raionul semnalizat cu emblema “Autentic românesc“.
Produsul era importat. Trucul, prezentat de Carrefour drept o „eroare umană“ ce a fost corectată, se pare că a fost gândit de producătorul Delaco. Pe de altă parte, mari supermarketuri nici nu se mai străduiesc să vândă lapte românesc. Două mari reţele, anume Lidl şi Kaufland, vând lapte de consum doar din import, iar mărcile străine comercializate de aceste lanţuri au ajuns să deţină o treime din piaţă.
