Economia României nu este ferită de eventuale consecinţe negative venind dinspre China, însă lipseşte cureaua directă de transmisie a acestor probleme. Dificultăţile pot veni doar dinspre vestul continentului, avertizează analiştii.
Suntem protejaţi de convulsiile economiei chineze, însă dacă problemele celei de-a doua economii mondiale se vor face resimţite în Europa, România nu va fi scutită de dificultăţi. Astfel zugrăvesc analiştii români peisajul economic complex din aceste zile, în care nimănui nu îi este foarte clar cum vor fi soluţionate dificultăţile în care se zbate economia Chinei.
Dacă unii analişti prezintă poziţia slabă a Chinei şi, în special, a economiilor emergente drept o şansă pentru economiile central şi est europene, alţi economişti avertizează asupra faptului că nu are cum să ne fie bine cu o Chină în criză mai ales dacă afectate vor fi şi ţările din vestul continentului.
“Este o iluzie să crezi că noi vom putea creşte cu un ritm înalt, iar ceilalţi să se ducă la vale”, spune economistul Aurelian Dochia, consultant şi membru în conducerea BRD Finance.
“România nu este direct legată de China, însă este puţin probabil ca problemele acestei ţări să nu afecteze cel puţin pe termen lung marile economii europene, de unde poate fi transmis un impact negativ către România”, adaugă acesta. Problemele Chinei se pot transmite prin intermediul celor a Marii Britanii sau Germaniei, de care suntem strâns legaţi. Estimările sunt dificile. “Este greu de anticipat în termeni imediaţi ce se va întâmpla însă pe termen lung este clar că impactul va fi unul important, negativ. Veştile sunt negative, nu mai vedem creşterea economică mare de care se bucura China până acum. Aceasta a scăzut chiar sub 7% de la 10% “, spune Dochia.
Analiştii susţin că o nouă încetinire economică în Europa reprezintă „un argument suplimentar forte” pentru ca să nu se adopte măsuri de politică economică ce ar mări deficitul bugetar cu câteva procente din PIB, aluzie la măsurile de relaxare fiscală anunţate de Guvern odată cu Codul Fiscal. „Nu numai că aşa ceva nu are sens economic, având în vedere că nu vizează investiţii, ci consumul, dar în circumstanţele actuale din economia mondială ne-am împuşca în picior singuri”, a declarat pentru Gândul profesorul de economie Daniel Dăianu.
Problemele Chinei, şanse pentru estul Europei?
Există însă voci ce susţin că, în mod paradoxal, criza Chinei este o şansă pentru estul şi centrul Europei. Cu o Chină în criză, cu o Turcie măcinată de conflicte politice investitorii vor fi tentaţi să se orienteze spre o parte a Europei, nu foarte atractivă, dar cel puţin sigură.
Plasamentele din Europa Centrală ar putea fi considerate sigure pentru unii investitori, deoarece regiunea importă țiței și depinde mai mult de Germania decât de China pentru comerț. „Există din nou numeroase temeri privind unele piețe emergente majore și investitorii se vor uita spre Europa Centrală și de Est (CEE) ca un loc care nu este deosebit de atrăgător, dar este relativ sigur. Ungaria, Polonia, Balcanii și statele baltice sunt esențialmente mai solide, beneficiind de prețul mai scăzut al materiilor prime și de expunerea mai redusă la China“, spunea la începutul acestei luni analistul Timothy Ash, de la banca de investiţii Nomura. Aceasta a sfătuit investitorii să dețină mai multe eurobonduri din Europa de Est decât nivelul din indicii de referință, cu excepția Rusiei, afectată de declinul prețului la țiței.
Anunțul Nomura a venit în urma deciziei adoptate de Banca Centrală a Chinei (PBOC), de a schimba mecanismul care stabilește rata zilnică de referință pentru moneda națională, yuanul. Devaluarea yuanului a provocat turbulențe pe piețele financiare din statele emergente, în schimb efectul a fost contrar în România, Ungaria și Polonia, unde randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut.
Primele efecte în România
Prăbuşirea de luni a burselor mondiale (în ultimele două săptămâni suma totală a cotaţiilor de piaţă a acţiunilor a scăzut cu 5.000 de miliarde de dolari) s-a simţit şi la Bucureşti, mai degrabă consecinţă a unui comportament de imitaţie faţă de marile burse de valori.
Indicele de referință BET al BVB s-a depreciat cu 6,32% după ce, în cursul zilei, indicele care arată evoluția celor mai lichide 10 acțiuni consemnase scăderi de peste 7%.
Amplificate de operaţiunile de vânzare de titluri, tranzacțiile bursiere au depășit 143 milioane de lei (32 milioane de euro), o valoare-record pentru bursa autohonă, pe fondul unor schimburi cu acțiuni în valoare de aproximativ 125 de milioane de lei (peste 28 milioane de euro).
Dincolo de cifrele abstracte, scăderilor au lovit în fondurile de pensii private de la Bucureşti. Căderea cotaţiilor a determinat pierderi de 48 milioane euro. Fondurile private de pensii deţineau la începutul anului acţiuni valorând 820 milioane euro la 35 de companii româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Criza economiei Chinei a dus şi la o scădere amplă a cotaţiilor la materii prime la nivel mondial pe fondul semnelor de întrebare privind capacitatea Chinei de a-şi continua creşterea economică. Preţurile petrolului au atins, luni, noi minime, iar ţiţeiul Brent, de referinţă de Londra, a atins minimul ultimilor şase ani şi jumătate. Cotaţia petrolului Brent cu livrare în octombrie este în declin cu 2,18%, după ce a coborât cu 2,5%, la 44,32 dolari pe baril, cel mai redus nivel din martie 2009.
Dacă scăderea preţului la ţiţei este o veste bună pentru automobilişti, firme de transport sau aviaţie, pentru companii precum OMV Petrom sau Rompetrol ieftinirea aurului negru este o veste proastă. Prima companie şi-a văzut profiturile nete în primul semestru mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 25%, la 1,04 miliarde lei (234,1 milioane euro). Aceasta, în contextul declinului vânzărilor cu 18%, la 8,81 miliarde de lei (1,98 miliarde euro), determinat de preţurile mai mici la comercializarea produselor petroliere. Cotaţiile mici ale ţiţeiului au determinat o reducere a profitabilităţii investiţiilor în domeniu. Ca urmare OMV Petrom a alocat în primele şase luni ale anului pentru investiţii 2,1 miliarde lei, în scădere cu aproape 28%, raportat la primul semestru din 2014, când acestea s-au situat la 2,9 miliarde lei, potrivit informaţiilor oferite recent de directorul financiar al companiei, Andreas Matje.
Bursele europene îşi revin
Ieri însă au apărut semne că bursele europene par a reuşi o decuplare faţă de problemele Chinei. Astfel în timp ce bursele din capitalele Europei au deschis în creştere, cele din zona asiatică aflate la ora închiderii, au terminat ziua în scădere. Acţiunile marilor companii europene au recuperat ieri în deschidere o parte din pierderile consemnate în urma celei mari mari scăderi după 2008 înregistrate luni, din cauza prăbuşirii pieţei de capital chineze, potrivit Bloomberg. Indicele Stoxx Europe 600 a fost în urcare cu 2%, la creştere participând aproape toate acţiunile. Luni, Stoxx Europe 600 a închis în coborâre cu 5,3%, fiind cu 17% sub maximul record atins în aprilie. Indicele german DAX creştea şi el dimineaţa cu 1,8%, iar CAC 40 al bursei din Paris cu 2,2%. FTSE 100 al bursei din Londra a deschis în urcare cu 1,6%.
Bursa de la Bucureşti înregistra şi ea o evoluţie pozitivă. BVB a trecut marţi pe creștere în primele ore de tranzacții, pe o lichiditate ridicată, urmând revenirea de pe piețele dezvoltate din Europa, după declinul puternic consemnat luni.
Indicele BET se afla în creștere cu 1,2% după două ore de schimburi cu acțiuni, iar BET Plus în urcare cu 1,3%.
Evoluţiile negative au continuat însă la Bursa din Shanghai. Aceasta a închis marţi însă în scădere cu 7,6%, înregistrând cel mai grav declin pe parcursul a patru zile după 1996, din cauza temerilor investitorilor că Guvernul de la Beijing abandonează măsurile de susţinere a pieţei financiare, în timp ce bursa din Tokyo a coborât cu 4%.
Măsuri de corecţie la Banca Chinei
Banca centrală a Chinei a redus marţi dobânda de politică monetară pentru a cincea oară din luna noiembrie, precum şi rezervele minime obligatorii ale băncilor, intensificând eforturile de susţinere a pieţei de capital şi de oprire a încetinirii creşterii economice, transmite Bloomberg. Dobânda împrumuturilor pe un an a fost redusă cu 0,25 puncte procentuale, la 4,6%, iar dobânda la depozite tot cu 0,25%, la 1,75%. Riscul ieşirilor de capital şi al deficitului lichidităţilor, după decizia autorităţilor de devalorizare a yuanului din 11 august, a amplificat presiunile pentru noi măsuri de stimulare.
„Economia este supusă încă unei presiuni imense de încetinire a creşterii. Politica fiscală trebuie să intervină, iar politica monetară este probabil să ofere lichidităţile necesare”, a declarat Yao Wei, analist la Sociéte Générale în China.
