Fumatul este o epidemie globală şi o problemă de sănătate publică. De aceea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat ziua de 31 mai „Ziua Mondială fără Tutun”. Cu această ocazie, Ministerul Sănătăţii face un apel public de conştientizare a pericolului reprezentat de ţigară.
În România, Ministerul Sănătăţii organizează în fiecare an campanii împotriva consumului de tutun, în special în rândul tinerilor şi al femeilor.
Anul acesta, Ministerul Sănătăţii a alocat 5 200 000 lei pentru acţiunile de prevenire şi combatere a consumului de tutun la nivel naţional.
Din aceşti bani, 18 000 de persoane vor beneficia, gratuit, de tratament medicamentos pentru a fi ajutaţi să renunţe la fumat. De asemenea, 68 de medici şi psihologi vor sta la dispoziţia celor care doresc consiliere psihologică pentru a putea renunţa la acest viciu dăunător sănătăţii. Mai multe informaţii pot fi obţinute pe site-ul www.stopfumat.eu şi la tel verde 0800878673 (accesibil din reţeaua Romtelecom).
Eforturile personalului medical şi ale coordonatorilor Programului anti-tutun al MS au dus la o scădere a prevalenţei fumatului de la 35,1 % în 2003 la 27,8 % în 2009, descreşterea provenind din scăderea masivă a fumatului la bărbaţi (46,4 -> 33,0 %). Aceasta este combinată cu creşterea moderată a fumatului la femei (24,1->27,1 %) mai cu seama în randul fetelor, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii.
România este a doua ţară, după Belgia, care a inserat pe pachetele de ţigarete mesajele de sănătate care informează asupra fumatului: pictogramele de pe pachetele de tutun comercializate în ţara noastră pledează pentru renunţarea la fumat.
Statistici sumbre
În anul 2011, mai mult de cinci milioane de oameni vor deceda din cauza unei afecţiuni provocate de consumul de tutun: infarct, atac cerebral, cancer, afecţiuni pulmonare etc. Aceleaşi date sumbre arată că mai mult de 600.000 de persoane, dintre care peste 25 la sută copii, vor deceda din cauza expunerii la fumatul pasiv. Până în 2030, numărul total al deceselor provocate de consumul de tutun ar putea creşte la opt milioane de persoane anual, potrivit unui comunicat al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România.
Fumatul pasiv a devenit, de asemenea, un fenomen mondial. Oamenii, indiferent de ţară şi de cultură, sunt expuşi la fumul de tutun în fiecare zi, acasă, la locul de muncă, în mijloace de transport public, în baruri, restaurante, etc. S-a estimat că peste 50 la sută dintre copiii din întreaga lume sunt expuşi la fumatul pasiv, mai ales acasă.
Consecinţele fumatului pasiv pe termen scurt în rândul tinerilor includ afecţiuni respiratorii şi non-respiratorii, dependenţă de nicotină şi riscuri asociate consumului de alte substanţe. Consecinţele fumatului pasiv pe termen lung în rândul tinerilor sunt întărite de faptul că cei mai mulţi oameni tineri care fumează în mod regulat continuă să fumeze şi la maturitate.
