Scaderea accentuata, incepand cu primul trimestru al anului trecut, a dobanzilor la depozitele bancare ale populatiei a condus la reeditarea, in alta forma, ce-i drept, a unei situatii existente in Romania antedecembrista, si anume de a fi nevoit sa-i platesti bancii pentru „serviciul” de a-ti pastra banii. Daca acum 17 ani aceasta plata era la vedere, adica deponentii de valuta erau „taxati” de defuncta BRCE pentru depozitele constituite aici, acum economia de piata isi spune cuvantul, iar plata reprezinta diferenta dintre rata inflatiei si dobanda anuala efectiva. In ecuatie intra si impozitul de 10% aplicabil depozitelor constituite pana la 31 decembrie 2005 sau chiar de 16% pentru cele infiintate dupa aceasta data.
Evolutia dobanzilor era privita, la inceputul acestui an, ca o provocare a sistemului bancar. Dobanzile la depozite erau, la finele lui 2005, real negative pentru ca se situau sub nivelul inflatiei de 8,5%. Practic, instrumentul prin care bancile puteau incuraja economisirea devenise neatractiv pentru clienti. Acesta a fost si motivul pentru care o parte curajoasa a micilor investitori a migrat din sistemul bancar catre piata de capital. Actiunile listate la bursa sau fondurile mutuale au fost alternativele. Dintre cele doua, piata bursiera a oferit, in 2005, cele mai bune castiguri.
BNR si politica monetara
„Dobanzile practicate de institutiile financiare au continuat sa scada usor, insa nu la unison, in 2006. Explicatiile cele mai consistente ale acestei evolutii par a fi ascutirea concurentei din sistem si diversificarea produselor bancare, atat pe segmentul de creditare, cat si pe cel de economisire, chiar daca mai putin intens, pe fondul reducerii vizibile a functionalitatii sectorului bancar ca urmare a deciziilor de politica monetara luate de Banca Nationala in 2006. Aceste decizii au fost, cu precadere, de natura administrativa. Ceea ce trebuie subliniat in ceea ce priveste pozitia autoritatii monetare fata de evolutia dobanzilor este faptul ca, odata cu decalarea programului de ajustare a preturilor administrate, s-au „aplatizat” atat tonul pe care banca centrala discuta aceasta problema – devenit suficient de „ascutit” la un moment dat -, cat si presiunile inflationiste, „sursa” nelinistii autoritatii monetare. A coincis asta cu cresterea dobanzii de politica monetara sau inasprirea, in genere, a conditiilor monetare? Da, cu siguranta, si a fost, se pare, o pura si nu o cauzala coincidenta, fiindca ceea ce a adus „liniste” a fost decalarea programului de ajustare a preturilor administrate. „In acest moment putem asuma ca in 2007 vom observa, in cel mai probabil caz, doar miscari marginale ale dobanzilor de piata”, spune analistul Florian Libocor cu privire la elementele care au influentat evolutia dobanzilor din ultimul an.
Impozite, inflatie, randamente
Asupra acestor castiguri insa se aplica impozitul de 10%, pentru ca este vorba despre depozite constituite in anul 2005. Ceea ce ramane dupa impozitare se aduna cu suma de 2.000 de lei si apoi se aplica rata inflatiei. Daca luam in calcul o medie a dobanzii de 7,5% la depozitele pe termen de un an, vom obtine un castig de 150 de lei. Din acesta se scade impozitul de 10% si raman 135 de lei. Apoi, asupra sumei de 2.135 de lei aplicam o rata a inflatiei de 6,02%, anuntata pentru perioada august 2005-august 2006 de Institutul National de Statistica, si vom obtine un castig real de 6,5 lei. Pentru dobanzile mai mici de 7,5%, clientul a obtinut un randament negativ, ceea ce inseamna ca a platit banca pentru a-i pastra banii in siguranta.
Bancile care acorda, in prezent, cele mai bune dobanzi la depozitele pe termen de un an, adica peste 8%, sunt Finansbank, Romanian International Bank (RIB), Carpatica, Banca Romaneasca, Libra Bank si Romexterra Bank. La polul opus se afla Volksbank, care bonifica acelasi tip de depozit cu doar 3,25% pe an.
