Prea mulţi bancheri se bat pe o piaţă prea mică, dar aproape nimeni nu reuşeşte să convingă prin servicii noi, adaptate crizei.
Presiunea creşte în jurul băncilor din România, care au ajuns să se bată pe o piaţă prea mică, ale cărei perspective de creştere nu par să se întoarcă. Încă de la începutul crizei a devenit clar că o parte din bănci se vor retrage, fie din cauza politicii grupurilor-mamă, fie din cauza pierderilor. Anul trecut, dintre cele 42 de bănci doar jumătate au reuşit să obţină profit, iar sistemul bancar per ansamblu a trecut pe pierdere netă pentru prima dată după 1999. Anul acesta nu pare să ofere perspective mai bune, iar termenele asumate pentru vânzare se apropie. Însă cumpărătorii au întârziat să se arate sau au oferit preţuri mult sub cele la care sperau vânzătorii.
Profitabilitatea sistemului bancar va continua să scadă în acest an din cauza costurilor de funcţionare din ce în ce mai ridicate, iar anumite bănci mici, care nu sunt specializate, ar putea ieşi de pe piaţă, consideră Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Ţiriac Bank. „Mă aştept ca anumite instituţii să considere că sunt prea mici pentru această piaţă şi să se concentreze către regiuni unde au o prezenţă mai importantă. Pentru că nu au masă critică. Toţi sperau să poată crea masa critică atunci când economia creştea, dar acum, când economia este plafonată, nu poţi crea masa critică”, a mai spus Radu. Banca Naţională insistă că nici o bancă nu va pleca de tot, ci doar îşi va schimba acţionarii. Până acum, cinci bănci au dezvăluit oficial că sunt în căutare de cumpărători.
Volksbank este singura subsidiară străină rămasă în portofoliul băncii austriece, după ce luna trecută banca rusească Sberbank a cumpărat operaţiunile din Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Serbia, Croaţia, Bosnia-Herţegovina şi Ucraina. Volksbank renunţă la operaţiunile internaţionale după ce au căzut la testele de stres europene. Ruşii au refuzat însă să cumpere cea mai mare subsidiară, cea din România, motivul invocat oficial fiind că nu vor să fie supravegheaţi de BNR. Oficialii români s-au repliat spunând că urmează o reorganizare şi repoziţionare a băncii în scopul vânzării ei în următorii 3-5 ani. Nu este clar preţul la care ar urma să se realizeze tranzacţia, el depinzând major de calitatea portofoliului de credite. Volksbank are o cotă de piaţă de aproape 6%, dar a crescut rapid exact în perioada de vârf a bulei imobiliare, ajungând la un moment dat pe locul al treilea în funcţie de active. De asemenea, banca a ajuns la un conflict aproape deschis cu BNR, conflict care s-a atenuat abia după plecarea fostului director, Gerald Schreiner.
ATE Bank s-a angajat să îşi vândă subsidiara din România până la sfârşitul anului viitor, ca parte a planului de restructurare convenit după ce banca-mamă din Grecia a căzut la testele de stres europene din această primăvară. Luna aceasta, banca a anunţat că este în căutare de consultanţi pentru vânzare. Banca are o cotă de piaţă de 0,6%, dar una dintre cele mai bune capitalizări în urma majorărilor repetate cerute de BNR. Totuşi, ATE Bank România este pe pierdere, astfel că grecii pot cu greu spera să îşi recupereze cele 30 de milioane de euro pe care le-au plătit în 2006 pentru pachetul majoritar al fostei Mindbank, în cadrul primei achiziţii a grupului din afara pieţei elene.
MKB Romexterra este, la rândul ei, de vânzare, dar termenul este 2013. Banca ungară MKB este subsidiara băncii germane Bayerische Landesbank, care a obţinut un scor confortabil la testele de stres europene. Totuşi, România a ieşit din calcule pentru că piaţa nu mai oferă perspective de creştere iar Romexterra merge pe pierdere. Pentru subsidiara din România, care are cotă de piaţă de 0,4% şi o capitalizare modestă, MKB speră să obţină 2,4 miliarde de forinţi, adică 8-9 milioane de euro.
RBS şi-a anunţat intenţia de a renunţa la subsidiara din România laînceputul lui 2009, după ce gigantul britanic, pe atunci cea mai mare bancă din lume după active, tocmai fusese naţionalizat. Anunţul oficial de vânzare a fost retras la jumătatea aceluiaşi an, însă negocierile şi tatonările au continuat. Cel mai aproape de o înţelegere au fost ungurii de la OTP, care însă nu au vrut să ofere decât jumătate din preţul de 300 milioane de euro cerut. RBS România, fosta ABN Amro, este una dintre cele mai solide bănci locale, cu un portofoliu conservator de clienţi-corporaţii şi indici foarte buni de solvabilitate şi lichiditate.
Carpatica este una dintre băncile permanent scoase la vânzare, dar care niciodată nu pare să-şi poată găsi cumpărător. Faptul că este listată pe Bursă face evaluarea mai uşoară, însă preţul este extrem de volatil. Capitalizarea bursieră a băncii a oscilat în ultimul an între 35 şi 70 milioane de euro, iar zvonurile privind potenţiali cumpărători au contribuit decisiv la această volatilitate. Banca este pe pierdere şi este supravegheată îndeaproape de BNR, după ce fostul director, Nicolae Hoanţă, a fost înlocuit, în 2009, la sugestia băncii centrale. Omul de afaceri Ilie Carabulea controlează 60% din acţiunile băncii.
