Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, pledează pentru o reducere a CAS cu 3%, cel mai probabil aceasta având loc la angajator. Micşorarea va fi aplicată din 2014 – doreşte acesta. Fără măsuri suplimentare, iniţiativa va fi doar o picătură de apă în oceanul evaziunii din domeniu, spun consultanţii.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, simte nevoia de a face precizări suplimentare, după ce presa a speculat că Guvernul, în urma discuţiilor cu FMI, ar dori o creştere a fiscalităţii aplicate veniturilor de altă natură decât salarială, cum ar fi cele din drepturi de autor, convenţii sau PFA (persoane fizice autorizate).
Într-o primă formă a scrisorii de intenţie adresată FMI, Guvernul se angajase să lărgească baza veniturilor la care se aplică contribuţiile sociale. “Vom aproba de asemenea legislaţia de restructurare a sistemului de asigurări sociale prin care se lărgeşte baza prin reducerea diferenţelor ce există în baza de pensii pentru diferitele activităţi prestate derulate (activitate de natură salarială, activităţi de tipul PFA, drepturi de autor etc.). Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI şi CE”, suna angajamentul luat în vară de Guvern.
Ieri ministrul Chiţoiu a dorit să explice că angajamentul nu ar presupune atât mărirea fiscalităţii pe PFA şi drepturi de autor, cât micşorarea fiscalităţii pentru veniturile salariale. Chiţoiu speră că reducerea va scoate la iveală o bună parte a raporturilor de muncă din economie, mascate în diferite forme şi pentru care în prezent nu se plătesc CAS. ”Personal am anunţat cu puţin timp în urmă că PNL susţine scăderea CAS cu 3 puncte procentuale începând cu 2014. Reducerea diferenţelor din baza de pensii, aşa cum este scris în fragmentul în cauză, se referă la scăderea CAS pentru activităţile de natură salarială şi nicidecum la majorarea fiscalităţii pentru PFA şi drepturi de autor. În acest fel, printr-o relaxare a fiscalităţii, noi credem că vom da o gură de aer mediului de afaceri, reuşind totodată să scoatem la suprafaţă din economia subterană un număr important de locuri de muncă ce vor contribui astfel la lărgirea bazei de impozitare”, a declarat ministrul Chiţoiu pentru Mediafax.
Reducerea e doar simbolică
În condiţiile în care în prezent cota legală de contribuţii agregată pentru angajat şi angajator este imensă, respectiv 44,4% (aceasta fiind depăşită doar de cea din Slovacia, ţară unde cota e de 48,6%, minimul în estul Europei fiind întâlnit în Bulgaria, care are 29,8%), o reducere de 3% este insuficientă, afirmă Gabriel Biriş, consultant fiscal al firmei Biriş Goran. În prezent, din 1.800 de lei cheltuieli cu salariile înregistrate de un angajator doar 1.000 de lei ajunge ca venit net la angajat, restul fiind impozite, contribuţii plătite statului. Dacă Finanţele vor ca reducerea să fie cu adevărat de ajutor, iar locurile de muncă să iasă la suprafaţă, atunci va trebui plafonată la 3-4 salarii medii baza de calcul la care se stabileşte CAS. Totodată ar trebui introdusă o deducere personală, cu valoare cuprinsă între 250 şi 650 de lei (în funcţie de numărul de persoane aflate în întreţinere), care să se scadă din baza de calcul. O astfel de plafonare funcţionează în prezent doar în cazul cotei datorate de angajaţi, nu şi de angajatorii lor, şi a PFA, convenţii civile sau drepturi de autor. Propuneri de reformă curajoase, de genul celei propuse de Gabriel Biriş, au toate şansele însă să fie respinse de FMI pe motiv că veniturile bugetului vor scădea. Guvernul s-a angajat să nu facă nici un pas fără acordul instituţiei internaţionale. ”Înainte de a aduce orice fel de modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI şi CE”, se arată în scrisoarea de intenţie trimisă acestor instituţii.
24%
din evaziunea fiscală din România se întâlneşte la plata CAS, fenomenul fiind datorat în principal muncii la negru (1,45 milioane salariaţi, respectiv un sfert din totalul acestora). Pierderea la buget este de 19 miliarde lei.
