Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si-a accentuat substantial scaderile in ultimele doua saptamani, agravand situatia fondurilor mutuale cu expunere pe piata de capital si afectand deja 10 din cele 14 fonduri de pensii obligatorii.
De la inceputul anului, indicii Bursei au suferit deprecieri cuprinse intre 33 si 46%, cele mai mari din Europa, in parte din cauza cresterii aversiunii fata de risc a investitorilor, atrasi din ce in ce mai mult de dobanzile la depozitele bancare, si a pesimismului din piata, spun analistii.
"De cateva luni bune Bursa de Valori s-a decuplat de la realitatile economice romanesti si urmareste evolutia marilor burse internationale. In acest context, noul val de vanzari de pe pietele externe a determinat noi iesiri de pe bursa locala ale unor investitori institutionali straini, urmati in ultimele zile de investitorii romani. Intr-un moment a existat o speranta ca piata isi va reveni, dar, cu scaderile din ultimele doua saptamani, toata lumea a devenit extrem de pesimista si vinde", a explicat Radu Craciun, director de investitii la Interamerican Pensii.
Majorarile repetate ale dobanzii-cheie de catre BNR au condus la cresterea dobanzilor la depozite de catre banci, iar foarte multi bani care au iesit din Bursa au fost "parcati" in aceste depozite, spune Craciun. Pe langa aceasta, cresterea dobanzilor la credite afecteaza la randu-i Bursa prin faptul ca scumpirea finantarii companiilor taie din profitul acestora. "Cred ca in perioada apropiata companiile isi vor regandi activitatea de finantare, apeland din ce in ce mai mult la surse proprii sau imprumuturi prin obligatiuni. Am putea asista la o reducere a sumelor pentru dividende si directionarea banilor catre finantarea proprie", a adaugat Danciu.
"Chiar daca economia Romaniei a avut o crestere substantiala in primul trimestru, este prea putin pentru a vedea intoarcerea investitorilor straini pe Bursa, deoarece acestia sunt pesimisti in continuare. Insa investitorii locali, care sunt in masura sa aiba o abordare diferentiata, nu au forta pentru a sustine piata. In aceste conditii, Bursa trebuie sa astepte stabilizarea pietelor internationale, a pretului petrolului si a scaderii presiunilor inflationiste", a conchis Craciun.
Unele dintre fondurile mutuale au ajuns sa aiba pierderi similare cu cele ale indicelui BET, iar 10 din cele 14 fonduri de pensii obligatorii, chiar daca au o expunere de circa 10% pe Bursa, au afisat scaderi fata de valoarea nominala.
Societatile de investitii financiare (SIF-urile) au pierdut in prima jumatate a acestui an peste 46% din valoare, cele mai afectate fiind titlurile SIF Transilvania (-52,6).
"In urma situatiilor financiare bune de pe primul trimestru nu se puteau anticipa aceste scaderi. A contribuit mai mult factorul emotional, nu cel fundamental. O parte dintre investitori s-au reorientat spre instrumente cu venit fix, atrasi si de dobanzile ridicate la depozitele bancare, iar alta parte si-au redus expunerea pe pietele emergente, in criza de lichiditati", a aratat Adrian Danciu, analist financiar la Broker Cluj. Ingustimea pietei si lipsa unor cumparatori mai mari explica si ele coborarea cotatiilor.
Indicele BET, care urmareste evolutia celor mai lichide zece titluri, a coborat fata de inceputul anului circa 36,6%, scaderea fiind temperata de evolutia actiunilor Petrom. Titlurile SNP au scazut de la inceputul anului cu doar 7,4%, ajutate de rezultatele-record din primele trei luni. Profituri-record au mai raportat BRD, Banca Transilvania si Azomures. Totusi, pe primul semestru, actiunile BRD au consemnat o scadere cu 32,9%, iar titlurile Banca Transilvania cu 33,5%. Titlurile Azomures sunt performerele primului semestru, crescand cu 186,4%, in urma unui profit urias in primele trei luni si a anticiparii unui profit pe masura si in urmatorul trimestru. Alaturi de Azomures, Socep a incheiat primele sase luni cu cresteri de 45,6%.
Broker Cluj si TMK-Artrom au suferit cele mai mari scaderi din prima jumatate a anului, de 70,6%, respectiv de 64,2%.
