» Banca centrala mentine dobanda-cheie la 10,25%, cel mai mare nivel din UE.
» Masura protejeaza leul, care a atins un minimum al ultimilor patru ani.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis ieri sa mentina politicile sale monetare extrem de prudente, de teama ca leul s-ar putea deprecia si mai mult pe fondul adancirii ingrijoratoare a deficitului bugetar, spun analistii. Banca centrala a pastrat atat dobanda-cheie la 10,25%, cat si nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) in lei la 18%, surprinzand astfel analistii. Acestia se asteptau la o relaxare a banilor pe care BNR ii tine captivi de la banci, cel putin pana la un nivel de 16% sau chiar de 15%. BNR este astfel singura banca centrala din regiune care nu si-a coborat nivelul dobanzilor de la intensificarea crizei financiare internationale. "Reducerea dobanzii-cheie nu ar fi fost eficace, ci coborarea nivelului RMO la lei. Prin decizia luata, BNR arata ca este ingrijorata de perspectivele de devalorizare a leului.", a declarat analistul economic Aurelian Dochia.
"Mentinerea RMO in lei la 18% este surprinzatoare. Banca centrala se teme de deprecierea leului. Cred ca piata ar fi avut nevoie de o gura de lichiditate. O noua reducere a RMO ar fi ajutat un pic creditarea, care in prezent are de suferit. Ar fi avut ca efect o scadere usoara a dobanzilor pe piata monetara si s-ar fi marit presiunile pe deprecierea leului", a explicat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania.
Chiar daca in ultimele trei luni BNR a intervenit in sprijinirea leului, moneda nationala tot s-a depreciat cu 10%, de la 3,7 lei/euro pana la 4,06 lei/euro, minimul ultimilor patru ani.
Prin decizia de ieri, BNR protejeaza inca o data leul, temandu-se de impactul pe care l-ar avea devalorizarea monedei nationale asupra populatiei si companiilor cu imprumuturi in euro, spune Chidesciuc. "Prin protejarea leului, ratele dobanzilor raman ridicate, pe fondul lichiditatii reduse, cresc presiunile pe cei imprumutati si, implicit, pe banci. Toate aceste lucruri se vor vedea in activitatea economica. Deja avem date despre scaderea preturilor productiei industriale, care arata ca nu prea au mai putut sa vanda. Noi prognozam ca economia a picat puternic in ultimul trimestru la 3,6%, de la 9,3% in T3", a adaugat Chidesciuc. Practic, BNR incearca sa-si calibreze politicile astfel incat impactul negativ (din deprecierea leului sau cresterea dobanzilor) asupra populatiei si economiei sa fie cat mai redus.
O relaxare a politicilor monetare ar ajuta creditarea, dar ar continua devalorizarea leului. Daca leul s-ar deprecia prea puternic, multe persoane si companii ar intra in incapacitate de plata, iar relaxarea creditarii nu le-ar mai fi de vreun ajutor acestora.
Analistii spun ca deprecierea puternica a leului din ultimele doua luni are ca principala cauza adancirea deficitului bugetar pana la cote ingrijoratoare, de 5% din PIB, echivalentul a 25 miliarde lei.
Ministerul de Finante, obligat sa plateasca tot mai scump
Incepand cu luna noiembrie 2008, Finantele au inceput sa plateasca o dobanda maxima de 14,25%, egala cu nivelul dobanzii Lombard, la care bancile comerciale se pot imprumuta pe termen scurt la BNR. Neacceptand sa plateasca peste 14,25%, Finantele au atras mult mai putin decat isi propusesera. "In ultima vreme, Ministerul Finantelor face un joc cu bancile si de multe ori refuza ofertele cu costuri ridicate. Finantele trebuie sa inteleaga ca pentru a acoperi deficitul bugetar trebuie sa plateasca mai mult bancilor, pentru ca nu au alta solutie. si pe pietele externe finantarea este scumpa", spune Dochia.
Deja o serie de banci bonifica depozitele cu 15% si chiar mai mult, iar costul lor, luand in calcul RMO blocate la BNR, este de peste 17%. Doar doua sau trei banci, printre care banca statului – CEC Bank –, atrag bani la costuri mai mici de 14,25%, ceea ce inseamna ca pentru majoritatea bancilor plasamentele in titluri de stat nu aduc nici un profit.
"In curand, Ministerul Finantelor va plati peste 15% pentru a atrage bani. Apare insa alta problema. Finantele vor absorbi o mare parte din resursele bancilor, care altfel s-ar fi dus in creditarea economiei (a populatiei si companiilor). In acest fel va creste costul finantarii companiilor, intrucat dobanzile la care se imprumuta Finantele sunt oarecum o referinta", explica Dochia.
