» In vremea din urma, voci mai mult sau mai putin zgomotoase ne alarmeaza, fie aparand la televizor, fie prin intermediul ziarelor, ca ne asteapta vremuri grele. Criza economica! Recesiune! Dezastru economic!
Mai intai, sa lamurim cateva notiuni. Biroul National de Cercetare Economica din SUA defineste recesiunea ca o forma severa de criza economica. O recesiune mai indelungata duce la depresiune economica. Depresiunea economica este considerata o forma extrema de recesiune, fiind caracterizata, in principal, de o restrangere majora a productiei industriale, a investitiilor si schimburilor comerciale, o crestere neobisnuita a ratei somajului si a preturilor marfurilor si tarifelor serviciilor (hiperinflatie) si, in consecinta, inregistrarea unei rate negative semnificative a produsului intern brut (PIB) timp de cel putin doua trimestre.
Pentru o intelegere corecta a manifestarii in Romania a acestor fenomene economice – recesiune, respectiv depresiune economica – se impune o analiza a situatiilor economice si sociale incepand cu anul 1990 si pana in prezent, asa cum sunt reflectate de statisticile oficiale. Iar pentru relevarea acestor fenomene se are in vedere analiza a patru indicatori macroeconomici principali, si anume: produsul intern brut (PIB), productia industriala, castigul salarial real si rata medie anuala a inflatiei.
Romania a inregistrat in doua perioade forma severa de recesiune numita depresiune economica. si anume, in anii 1991-1992 si 1997-1999. Datele statistice oficiale confirma. In primul interval analizat, cei patru indicatori au inregistrat rate majore negative de crestere, atat in anul 1991, cat si in anul 1992. Productia fizica industriala a inregistrat cele mai mari scaderi din anii ’90, respectiv -23,0% in anul 1991 si -25,3% in anul 1992, scaderea cumulata (aferenta celor doi ani) in raport cu anul 1990 fiind de 42,5%. Influentele negative ale scaderilor de productie asupra PIB-ului au fost semnificative, acesta inregistrand in ambii ani scaderi insemnate, si anume -12,9% in anul 1991 si -8,8% in anul 1992, scaderea cumulata a celor doi ani fiind de 20,6% in comparatie cu anul 1990.
Rata medie anuala a inflatiei a consemnat existenta fenomenului de hiperinflatie, nivelurile acesteia fiind de 170,2% in anul 1991, respectiv 210,4% in anul 1992. Ca urmare a hiperinflatiei, castigul salarial real a scazut cu 18,5% in anul 1991 si cu 13,1% in anul 1992, iar scaderea puterii de cumparare in raport cu anul 1990 a fost de 29,2%.
Dupa o perioada de patru ani de redresare economica, inregistrandu-se cresteri anuale incepand cu 1993 si pana in 1996 inclusiv, in Romania s-a consemnat pentru a doua oara depresiune economica. In perioada 1997-1999, productia fizica industriala a inregistrat rate anuale negative de crestere, scaderea cumulata fiind de 22,0% la sfarsitul anului 1999, in raport cu anul 1996. Produsul intern brut (PIB) a scazut an de an, rata negativa de crestere ajungand la 11,7% in 1999, comparativ cu 1996. Hiperinflatia s-a instalat din nou, rata medie anuala a inflatiei urcand de la ±38,8% in 1996 la ±154,8% in 1997. Castigul salarial real s-a diminuat foarte mult, in cei trei ani scaderea cumulata fiind de 27,7% in raport cu anul 1996.
Cu toate ca, incepand cu anul 2000, Romania s-a inscris pe o traiectorie de crestere economica neintrerupta, influentele negative ale celor doua crize economice severe asupra intregii economii s-au manifestat pana in anul 2003 inclusiv. Dar incepand cu anul 2004 (pentru prima oara) produsul intern brut (PIB) a inregistrat an de an cresteri si in raport cu anul 1990. In consecinta, la sfarsitul anului 2007 s-a consemnat o rata pozitiva de crestere de 27,4% comparativ cu anul 1990. Starea economica a Romaniei devenea, astfel, cu mult mai buna decat cea de la sfarsitul anului 2003 (-1,4% rata negativa de crestere a PIB-ului in raport cu anul 1990). Statisticile oficiale confirma.
Calculat in euro, produsul intern brut a insumat in 2007 peste 121 miliarde euro, dublandu-se fata de 2004, si cu 68 miliarde euro mai mult decat in anul 2003. Cresterea economica de 8,9% inregistrata in perioada ianuarie-septembrie a.c. creeaza premisele realizarii in anul 2008 a unui produs intern brut de circa 137 miliarde euro. Soldul investitiilor straine directe in Romania inregistra la sfarsitul anului 2007 suma de 42,8 miliarde euro (din care 55% investitii straine directe in intreprinderi greenfield), cu 33 miliarde euro mai mult decat la inceputul anului 2004. La sfarsitul aceluiasi an 2007, 50% din sold, respectiv 21,4 miliarde euro, reprezentau investitiile straine directe in bunuri de capital. Prin urmare, structura importurilor s-a imbunatatit. si anume, sectiunea "Masini, aparate electrice si aparate industriale; masini generatoare de putere si echipamente; aparate si echipamente pentru telecomunicatii; vehicule rutiere" detinea, la 30 septembrie 2008, o pondere de 35,6% in total importuri.
Este o realitate ca deficitul extern este mare (13,8% din PIB in 2007), insa analiza pe componente arata o calitate in crestere, importurile pentru productie (85% din total importuri) avand o contributie insemnata. In plus, cresterea mai alerta a exporturilor (aducatoare de valuta) comparativ cu importurile (dinamica exporturilor a devansat-o cu 3,1 puncte procentuale pe cea importurilor in perioada ianuarie-octombrie 2008) va contribui la diminuarea deficitului extern, acesta inscriindu-se pe o traiectorie descrescatoare. Desi nu se ridica la nivelul anului 2006, in anii 2007 si 2008 consemnam o finantare semnificativa a deficitului de cont curent prin investitii straine directe (de aproximativ 43-45%). Acumularile de tehnologie de varf (in principal prin investitii straine directe) in industria prelucratoare, care asigura circa 96% din exporturile Romaniei, vor potenta cresterea si in anul 2009 a productiei fizice industriale. Rata medie anuala a inflatiei se va inscrie pe o traiectorie descrescatoare, revenind la nivelul anului 2007, iar rata somajului, chiar daca va mai creste, se va masura tot cu o cifra.
In acesti parametri, o intrebare fireasca: in Romania este sau va fi recesiune? Contrar a ceea ce afirma unii analisti si fara a aluneca in optimism, categoric nu. Nivelul actual al taxei de impozitare a profitului (cota unica de impozitare de 16%) si costul unitar al fortei de munca (mult mai redus in Romania comparativ cu celelalte tari din UE) sunt factori determinanti pentru atragerea in continuare a investitiilor straine directe. Investitorii se vor orienta catre tarile cu potential de crestere economica, precum este Romania. si, in conditiile unor politici economice si fiscale favorabile dezvoltarii, in anul viitor PIB-ul va inregistra o rata pozitiva de crestere, chiar daca isi va diminua ritmul.
