Banca Naţională a României (BNR) a anunţat 29 de instituţii de credit române, plus cooperativa de credit Creditcoop, că începând de la 1 ianuarie 2016 trebuie să-şi majoreze fondurile proprii. Economiştii spun că măsura este una preventivă, neexistând un pericol iminent.
Banca Naţională menţionează într-un comunicat că noile cerinţe de capital au fost luate la recomandările Comitetului pentru Stabilitate Financiară. Astfel băncile cu capital românesc vor trebui să deţină de la începutul anului viitor o rată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază de minimum 5,125%, faţă de 4,5% cât era până la 31 decembrie 2015. În cazul celor nouă bănci considerate de importanţă sistemică, rata minimă va fi cu un punct mai mare, respectiv 6,125%. Este vorba despre Banca Comercială Română S.A., BRD – Groupe Société Générale S.A., UniCredit Bank S.A., Raiffeisen Bank S.A., Banca Transilvania S.A., Alpha Bank Romania S.A., Garanti Bank S.A. şi CEC Bank S.A., Bancpost S.A.
Ce a determinat BNR să ia o astfel de decizie? Există vreun risc real, dincolo de datele făcute publice privind sistemul bancar românesc? „Băncile româneşti, pe indicatorii pe care îi avem în momentul acesta, stau bine din punct de vedere al capitalizării. De aceea consider că este vorba despre o măsură preventivă şi nu una necesară, dictată de slaba capitalizare a instituţiilor bancare. Sigur, cu excepţia faptului în care Banca Centrală Europeană (BCE) sau BNR au alte date pe care noi nu le avem, dincolo de cele care au fost publicate, rămân la părerea că este vorba despre o măsură preventivă“, a declarat, pentru „România liberă“, analistul economic Aurelian Dochia.
Acesta spune că băncile româneşti, conform indicatorilor, sunt bine capitalizate în momentul de faţă şi au o foarte bună calitate a capitalului. „Adică, cea mai mare parte a capitalului este din capitaluri proprii de rang 1, deci ar trebui să nu existe o îngrijorare din punctul ăsta de vedere. Dar, pe de altă parte, având în vedere ce se întâmplă pe plan european şi incertitudinile care încă persistă în legătură cu evoluţia economiei, probabil că este o măsură preventivă. În nici un caz nu este o măsură care este determinată de situaţia de fapt din acest moment“, arată Dochia.
Economistul spune că şi în cazul băncilor româneşti cu acţionari din Grecia, în comparaţie cu anul trecut când era un moment de criză, situaţia s-a îmbunătăţit. „Evident că vor continua restructurări, vor fi preluări şi fuziuni între diverse bănci. Sunt procese care durează ani de zile. Dar, în 2014, la jumătatea anului am avut un moment de criză mult mai periculos decât ceea ce se întâmplă acum“, este de părere Aurelian Dochia.
Reamintim faptul că, Banca Centrală Europeană a dat un semnal către toate instituţiile bancare din Europa şi a făcut publică o listă cu băncile care trebuie să-şi îmbunătăţească structura capitalului. În 2014, unele instituţii bancare au picat testul de stres al BCE. Astfel, mai multe bănci care activează şi în România, printre care Eurobank, Piraeus Bank şi National Bank of Greece din Grecia, şi Erste, Raiffeisen şi Volksbank din Austria au obţinut rezultate slabe la testele efectuate de BCE, inclusiv din cauza dificultăţilor întâmpinate în Europa de Est.
