Concomitent cu o ușoară revenire a creditării, restanțele au reînceput să ia avânt. Băncile din România sunt departe de a avea bilanțurile curățate de petele din trecut și riscă să aibă dificultăți mari.
Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în luna noiembrie, se cifrează la 9,53 miliarde de lei, în creştere uşoară, cu 0,2%, faţă de suma raportată în octombrie, în timp ce restanţele la creditele în valută se ridicau la 12,77 miliarde de lei (echivalent), în scădere cu 1,36%, conform unui raport al Băncii Naţionale a României.
Totalul creditelor în lei atingea, în noiembrie, 111,2 miliarde de lei (cu 2,2% peste valoarea din luna precedentă), din care 56 de miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 52 de miliarde de lei împrumuturi făcute de populaţie.
Creditele în valută totalizau 110 miliarde echivalent lei în noiembrie (cu 1,85% peste octombrie), din care 53 de miliarde de lei împrumuturi contractate de agenţii economici şi 55,8 miliarde de lei luate de populaţie. Bucureştenii aveau, la finele lunii septembrie, credite în lei restante în sumă de 2,25 miliarde de lei şi în valută de 5,53 miliarde de lei (echivalent).
Totalul creditelor în lei contractate în Capitală ajungea la 37,15 miliarde de lei, iar al celor în valută la 50,53 miliarde de lei.
Ritmul de creştere a creditelor neperformante a încetinit în rândul băncilor din Europa Centrală şi de Est (CEE), însă când vine vorba de scoaterea acestor credite din bilanţuri progresele sunt lente, apreciază agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings.
Potrivit Fitch, la finele primului semestru din acest an rata creditelor neperformante în totalul creditelor era deosebit de ridicată în Bulgaria (20%), Slovenia (17%), România şi Ungaria (ambele cu aproximativ 13%). O curăţare rapidă a portofoliilor băncilor este o condiţie necesară pentru creşterea creditării în ţările cu un stoc mare de credite neperformante.
„Procedurile pentru ştergerea creditelor neperformante sunt greoaie în multe ţări din CEE. În multe cazuri, băncile trebuie să dovedească că recuperarea este imposibilă înainte de a putea şterge creditul.
Însă procedurile juridice tind să fie lente, iar băncile pot fi nevoite să aştepte trei până la cinci ani înainte de a putea finaliza procedurile juridice“, se arată în comunicatul Fitch.
Agenţia de evaluare subliniază că organismele de reglementare bancară din România şi Slovenia au introdus măsuri pentru a reduce creditele neperformante în 2013 şi 2014. Au fost înregistrate progrese mai mari în România, unde rata creditelor neperformante s-a înjumătăţit, însă stocul de credite neperformante rămâne ridicat în ambele ţări.
Iniţiativele din sectorul privat, precum vânzarea creditelor neperformante către fonduri sau vehicule speciale, pot fi lente pentru că sunt puţine astfel de companii care operează în regiune.
„Credem că posibilitatea de a şterge mai eficient creditele ne-per-formante ar elibera bilanţurile, permiţând băncilor să acorde credite şi să sprijine economia reală. De asemenea, ar permite managementului să se concentreze pe subiectele strategice. O reducere semnificativă a creditelor neperformante ar fi un factor pozitiv pentru ratingul de viabilitate al unor bănci“, precizează Fitch.
În România, potrivit celor mai recente date ale BNR, rata creditelor neperformante în totalul creditelor a scăzut de la 21,47% în luna septembrie 2014 până la 12,33% în luna septembrie 2015.
