Plăţile cu instrumente de debit refuzate de bănci în mai 2015 au crescut de peste opt ori faţă de aprilie şi de peste cinci ori faţă de acceaşi lună a anului trecut, apropiindu-se, pentru prima dată de la 1 ianuarie 2008, de 2,6 miliarde de lei.
Din 2008, anul declanşării crizei, până în prezent sumele refuzate lunar la plată de către bănci au depăşit, de câteva ori, valoarea de un miliard de lei, însă niciodată până acum nu au fost mai mari de 1,2 miliarde de lei.
Cele mai multe sume refuzate au fost raportate, în mai 2015, pentru plăţi cu bilete la ordin, 99,5%, respectiv 2,587 miliarde de lei, din totalul de aproape 2,6 miliarde de lei, de asemenea în creştere de aproximativ opt ori de la 352 milioane de lei în aprilie.
La plăţile cu cecuri, sumele refuzate la plată au scăzut cu 17% de la 11,7 milioane de lei în aprilie la 9,7 milioane de lei în mai.
Deşi sumele refuzate la plată au fost mult mai mari în mai decât în aprilie, numărul de plăţi refuzate a crescut într-un ritm mult mai mic, cu mai puţin de 2%, ajungând la 6.910 de la 6.775 cu o lună în urmă. Mai mult, în urmă cu un an, numărul de refuzuri la plată era mai mare cu aproape 200 decât în prezent, iar sumele aferente de cinci ori mai mici.
În acelaşi timp, numărul de persoane aflate în interdicţie bancară a ajuns la 134 în mai 2015 de la 102 în aprilie.
“Nu este vorba de dezechilibre în economie, de faptul că firmele nu îşi mai pot respecta angajamentele de plată. În cursul lunii mai, au fost câteva bilete la ordin scrise greşit, cu neconcordanţe între valorile scrise în litere şi cele în cifre. Conform legii, băncile trebuie să ţină cont de valorile exprimate în litere, care, în cazurile menţionate, au fost mult mai mari decât cele reale şi au dus, în final, la această sumă agregată”, a explicat fenomenul Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Lege blândă
Din 2013, după intrarea în vigoare a noului Cod Penal, înșelăciunea cu cecuri nu mai este definită explicit. În aceste condiții, legea care se aplică în astfel de situații este un act normativ din 1934, modificat în 2012. Această lege prevede pedepse de maximum un an, față de vechiul Cod Civil care permitea aplicarea unor pedepse de până la 20 de ani închisoare.
Mai mult, potrivit noului Cod Penal (NCP), împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Poate nu întâmplător, în 2014, primul an plin de aplicare a NCP, numărul cecurilor respinse la plată și, mai ales, sumele cumulate de acestea a crescut simțitor comparativ cu 2013. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, în cele mai “fierbinți” luni din 2014 din acest punct de vedere, adică februarie și octombrie, valoarea totală a cecurilor refuzate s-a apropiat de 50 de milioane lei, față de doar 30 de milioane lei în luna de maxim a lui 2013, adică ianuarie. Ca medie, în fiecare lună din 2014 au fost respinse circa 550 de cecuri, față de sub 400 în 2013.
Biletul la ordin rămâne cel mai utilizat instrument de plată între firme din România. Studiile arată că mai bine de jumătate din totalul plăților se realizează prin intermediul acestui instrument. Ca o consecință firească, și numărul incidentelor de plată este unul foarte ridicat. Doar în luna iulie 2014, de exemplu, băncile au respins aproape 10.000 de bilete la ordin cu valori cumulate de peste 1 miliard de lei.
Ca medie, în fiecare lună a anului trecut au fost respinse aproximativ 9.000 de bilete la ordin a căror valoare totală se apropie de 700 de milioane lei. Ca și infracțiunile cu cecuri, cele cu bilete la ordin beneficiază de un tratament blând. Există, însă, și o soluție. Cei mai mari emitenți de carduri din România, Visa și MasterCard, au dezvoltat produse speciale pentru companii. Cardul de firmă sau cardul business, promovat mai ales de Visa, este o soluție care reduce aproape de zero posibilitățile de fraudă. Achiziționarea unui astfel de produs este o variantă de luat în calcul, în condițiile în care din ce în ce mai multe firme acceptă plata online sau direct cu cardul. Potrivit ultimelor date, numărul tranzacțiilor cu carduri de firmă emise de Visa a crescut cu aproximativ 20% în 2014, urmând un trend început în urmă cu 4-5 ani.
