România a înfiinţat un Centru de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar (CSALB) pentru a transpune o directivă europeană şi a degreva instanţele de judecată. Reprezentanţii ONG-urilor sunt sceptici în ceea ce priveşte eficienţa centrului, din cauza dezechilibrului de forţe din interiorul colegiului de coordonare al CSALB.
Clienţii nemulţumiţi de bănci se pot adresa Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar dacă nu reuşesc să rezolve pe cale amiabilă problemele cu băncile. CSALB este o entitate juridică autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, de interes public, cu personalitate juridică, înfiinţată în vederea transpunerii unei directive europene privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum. „Centrul este funcţional, iar, începând de luni, clienţii nemulţumiţi de serviciile băncilor au la dispoziţie numărul de telefon 0219414 pentru a semnala cazuri în care este nevoie de soluţionare alternativă“, susţine Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de coordonare al centrului.
CSALB va oferi două moduri de soluţionare alternativă, respectiv concilierea propriu-zisă şi arbitrajul. Activitatea CSALB este coordonată de un Colegiu de coordonare format din cinci membri, dintre care patru sunt desemnaţi, câte unul, de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Asociaţia Română a Băncilor (ARB), Banca Naţională a României (BNR) şi de către asociaţiile de consumatori. Al cincilea membru este ales de către cei patru membri desemnaţi. Deşi reprezentantul centrului se arată optimist, susţinând că foarte mulţi consumatori şi instituţiile financiar-bancare vor opta pentru conciliere, apelând la CSALB, avocata Anamaria Stan, preşedintele Asociaţiei de consiliere a clienţilor bancari şi a asiguraţilor din România (ACCBAR), crede că păgubiţii vor alege tot calea justiţiei.
„Având în vedere componenta acestuia, consider că acest Centrul de soluţionare alternativă a litigiilor, nu va reuşi să câştige încrederea consumatorului român şi nu va avea efectul scontat. Dacă analizăm primul membru al acestei noi entităţi o să constatăm ca acesta este ANPC. Începând din 2000 şi până în 2015 ANPC nu a reuşit să demonstreze un profesionalism desăvârşit în materia abuzurilor la care au fost expuşi consumatorii de credite şi alte servicii bancare, astfel nu şi-a exercitat în mod total atribuţiile de prevenţie şi de verificare a clauzelor contractelor utilizate de bănci în aceşti ani şi de sancţionare a profesioniştilor care au săvârşit abuzuri încă de la semnarea contractelor de credit. Asociaţia Română a Băncilor e foarte clar pe cine susţine, iar BNR până în prezent a declarat oficial că nu îşi asumă vreo culpă în ceea ce priveşte formele de abuz la care au fost supuşi consumatorii în derularea contractelor ce conţin clauze abuzive, transferând întreaga răspundere asupra ANPC. Dacă analizăm membrii 4 şi 5 din Colegiul de conducere al CSALB, consider că aceştia nu vor avea încrederea consumatorilor dacă nu vor dovedi cu înscrisuri, că au o înaltă calificare în acest domeniu şi că au avut o contribuţie semnificativă în lupta împotriva acestui fenomen, măcar în perioada 2010-2015”, a precizat, pentru România liberă, avocata Anamaria Stan.
Aceasta arată că "Băncile sunt dispuse să soluţioneze anumite litigii pe cale amiabilă doar atunci când instanţele constată clauzele abuzive şi nu mai au nici o şansă“. Conform statutului, scopul ONG-ului este de a consilia clienţii bancari şi asiguraţii din România şi de a promova şi apăra drepturile şi interesele consumatorilor de produse şi servicii bancare.
