» Majoritatea bancherilor nu se asteapta la lucruri bune pe piata creditarii in acest an. Aceasta, in pofida faptului ca au bani si ca vor sa dea credite. Cauzele stagnarii creditarii sunt saracia populatiei, somajul in crestere, atingerea pragurilor de cerere solvabila pe fondul boom-ului imprumuturilor din anii trecuti. Dobanzile active la lei vor scadea, cel mai probabil, iar cele la valuta vor creste.
In privinta ratelor de dobanda la leu, acestea vor scadea, cel mai probabil, a declarat ieri Cristian Geanaliu, directorul trezoreriei Garantibank, in cadrul seminarului "Creditarea bancara, provocari si perspective", organizat de FinMedia. "Vedem un potential de scadere prin prisma faptului ca economia nu a iesit din recesiune. Exista un potential de scadere si deoarece dobanda la lei trebuie sa convearga catre cea la euro, prin prisma aderarii la moneda europeana", a explicat acesta. Alti factori care vor trage in jos dobanda la lei sunt actualul nivel al dobanzii la creditele in moneda nationala, "cele mai mari din Europa", precum si politicile BNR de reducere a dobanzii de referinta si a rezervei minime obligatorii, a adaugat acesta. Tendinta scaderii nu va insoti probabil creditele in valuta. Aceasta, deoarece tarile care detin valuta vor creste dobanzile pe masura iesirii lor din criza. Ceea ce le-ar putea trage in jos este, de asemenea, scaderea RMO la imprumuturile in valuta, asteptata din partea BNR in acest an.
Cat depunem la banci, ne si imprumutam
In pofida ieftinirii creditelor, volumul acestora nu va creste in acest an. Totusi, bancile sunt dispuse sa dea credite clientilor solvabili, afirma Petre Bunescu, director general adjunct al BRD. "In conditiile in care si ratele de dobanzi la credite cunosc trend descendent si in care costurile de acoperire a riscurilor raman ridicate, ca urmare a nivelului suficient de lichiditate, cererile solide de creditare sunt binevenite. Problema este ca nu prea mai are cine sa se imprumute, cererea solvabila fiind satisfacuta in anii precedenti. In plus, asteptarile privitoare la un somaj in crestere tin romanii departe de banci." "Saracia extrema a populatiei face ca, efectiv, economisirea sa fie mica, deci resursele bancilor sa fie mici", spune Valentin Lazea, economist-sef al BNR.
Romanii sunt mult mai saraci decat cehii sau ungurii si, ca urmare, depozitele in banci ale primilor sunt mult mai mici. "La un PIB nominal aproximativ egal cu cele ale Cehiei si Ungariei, activele financiare constituite ca depozite la banci, investitii in fonduri de pensii, la bursa sunt in Romania de 33 miliarde euro, fata de 93 miliarde euro in Cehia sau 65 miliarde euro in Ungaria", afirma Lazea, pe baza unui studiu Unicredit. Chiar daca sunt saraci, romanii s-au imprumutat masiv in ultimii ani, atingand nivelul activelor lor, adica al depozitelor constituite de ei la banci. Daca in Romania nivelul pasivelor era in 2008 de 27,4 miliarde euro, in Cehia era de de 35 miliarde euro, adica de numai 37% din active. "Daca ne referim la persoanele indatorate, gradul de indatorare e de 40 la suta (din veniturile acestora). Acesta este un nivel mare, care explica de ce potentialul de creditare nu poate fi mare pe zona de persoane fizice", spune Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank. Pe termen scurt, potentialul va fi redus, ramane un potential important pe termen lung, conditionat de cresterea veniturilor, adauga el. "Perioada de convergenta 2003-2008 a consumat potentialul pe termen scurt al creditarii", spune Dumitru. Pentru firme, 2010 va ramane un an al restructurarii creditelor actuale, fenomen care a capatat o amploare deosebita in ultimele luni.
