Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că a avut o întrevedere cu omologii finlandez şi olandez, că ţările celor doi se vor opune aderării României în Schengen, dar că trebuie găsită o strategie de ieşire din acest impas comunitar.
„Am avut o discuţie cu ministrul olandez de Externe şi cu ministrul finlandez. Dar nu dau mari detalii, pentru că poziţia lor este cunoscută: se vor opune (n.red. în Consiliul JAI, n.red). Trebuie găsită o strategie de ieşire din acest impas care este în primul rând comunitar”, a explicat ministrul Baconschi.
Ministrul conduce delegaţia României la AG ONU de la New York şi, în acest context, a avut întrevederea cu cei doi omologi.
Potrivit acestuia, „este vorba despre o chestiune de încredere în ceea ce priveşte securitatea graniţelor colective” ale Uniunii Europene, iar România are toate argumentele de partea sa.
„Dar avem nevoie de consensul şi de votul favorabil al tuturor statelor membre. În Consiliul JAI ştim ce se va întâmpla. În acelaşi timp, urmează alte scadenţe şi întâlniri europene: consiliul european de toamnă, până la sfârşitul anului noi reuniuni ale Consiliului JAI. Cred că lucrând împreună şi păstrând respectul faţă de reguli, faţă de ceea ce pretinde acquis-ul Schengen vom putea să obţinem o cale de deblocare a acestei situaţii”, a spus Baconschi.
Finlanda se va alătura Olandei cu un vot negativ în Consiliul JAI programat la 22 septembrie, pe tema aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, motivaţia fiind legată de situaţia politică internă, potrivit unor surse europene.
„Ca şi în cazul Olandei, raţiunile de politică internă par a determina Finlanda să se opună la rândul ei extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria. La acestea se adaugă demersurile insistente ale Olandei pe lângă partea finlandeză de a nu rămâne izolată”, au declarat pentru MEDIAFAX sursele citate.
Noul guvern finlandez învestit în iunie 2011 are o abordare mai eurosceptică şi mai strictă în ceea ce priveşte participarea Finlandei în UE, potrivit surselor.
„Deşi a anuntat prin programul de guvernare că susţine asigurarea libertăţii de mişcare pe baza acordului Schengen, creşterea curentului eurosceptic şi anti-imigraţionist reflectat inclusiv prin intrarea în Parlament a Partidului Adevăraţilor Finlandezi (partid eurosceptic şi populist) face guvernul finlandez să aibă mai degrabă o abordare prudentă faţă de consolidarea cooperării în UE”, au mai declarat sursele europene.
Recent, Finlanda a fost unul dintre statele din zona euro care a insistat ca alocarea asistenţei financiare pentru Grecia, aflată într-o situaţie economică dificilă, să fie condiţionată de includerea în „pachetul elen” a garanţiilor colaterale pentru acoperirea riscurilor derivate din garanţiile statelor membre la EFSF (European Financial Stability Facility).
Procedural, Guvernul Finlandei are obligaţia de a informa Marele Comitet (n.red. structură similară Birourilor Permanente ale Parlamentului) despre agenda următoarelor reuniuni ale Consiliului UE. Astfel, pentru că tema aderării României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen este înscrisă pe agenda Consiliului JAI din 22 septembrie, subiectul a fost dezbătut în Legislativul finlandez vinerea trecută.
Procedural, Guvernul trebuie să ţină cont de opiniile exprimate de Marele Comitet.
Olanda se va opune chiar şi aderării parţiale a României şi Bulgariei la Schengen, a anunţat vineri purtătoarea de cuvânt a ministrului olandez al Imigraţiei, citată de AFP.
„S-a decis în Guvern că vom continua să ne opunem intrării României şi Bulgariei”, a declarat pentru AFP Elaine de Boer, purtătoarea de cuvânt a ministrului olandez al Imigraţiei, Gerd Leers.
„Nu vom aproba nici măcar intrarea parţială”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
„Guvernul a spus că nu vrea în nici o manieră ca (spaţiul Schengen-n.r.) să fie deschis şi, prin urmare, nu vom aproba nici măcar intrarea parţială” a României şi Bulgariei, a subliniat ea.
„În numele Olandei, vom spune «nu» la reuniunea prevăzută săptămâna viitoare la Bruxelles”, a adăugat ea.
„Credem că este încă prea devreme”, a explicat purtătoarea de cuvânt, potrivit căreia Olanda nu vede „suficiente” indicii că Bulgaria şi România „se ocupă de probleme precum corupţia, crima organizată şi anchetele judiciare”.
