Bijuteriile din aur şi/sau platină, cu excepţia verighetelor, vor fi accizate din septembrie cu 1 euro/gram pentru bijuterii de până la 14 K inclusiv şi cu 2 euro/gram pentru mai mult de 14 K, maşinile cu motor peste 3.000 cmc vor fi accizate cu 1 euro/cmc.
Totodată, confecţiile din blănuri naturale vor fi accizate cu 50 euro la bucată pentru produse cu o valoare unitară între 500-1.500 euro, cu 200 euro/bucata pentru valori cuprinse între 1.501-3.000 euro, cu 450 euro/bucata pentru valori între 3.001-4.500 euro, cu 750 euro/bucata pentru valori cuprinse între 4.501-6.000 euro şi cu 1.200 euro/bucata pentru produse în valoare mai mare de 6.000 euro. Armele de vânătoare şi cele de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv, vor fi accizate cu 50-1.500 euro/bucata, în funcţie de valoare, iar cartuţele cu glonţ vor fi de asemenea accizate cu 0,1-0,4 euro/bucata.
O bună parte a acestor accize (pe confecţiile din blănuri naturale, pe bijuteriile din aur şi/sau din platină, pe armele de vânătoare altele decât cele de uz militar, pe iahturi) urmau să fie introduse în vara anului 2010 de către guvernul Emil Boc, după ce se renunţase la acestea în 2009. Introducerea nu a mai avut loc după ce Guvernul de atunci a primit o atenţionare din partea Comisiei Europene conform căreia stabilirea accizelor în cote procentuale contravine legislaţiei comunitare. Noul sistem gândit de guvernul Ponta ocoleşte aspectul semnalat la acel moment. Acciza e legată de anumite caracteristici ale produsului în cauză, nu procentual din valoare.
Ce accize cresc?
Pe lângă accizele menţionate mai sus, introduse în premieră, guvernul Ponta a decis creşterea altora. E vorba de navele cu vele care au lungime egală sau mai mare de 8 metri (acciză de 500 euro/metru liniar din lungimea navei) şi de acciza la alcool care va creşte de la 750 euro/hectolitru la 1.000 euro/hectolitru.
Preşedintele patronatului GARANT, Romulus Dascălu, spune că măsura va scumpi băuturile alcoolice cu 25-40% din valoare.
Scopul declarat e obţinerea veniturilor necesare acoperirii unei reduceri a TVA la pâine de 16%, de la nivelul actual de 24% la 9%.
Impactul negativ al măsurii, calculat la 100 milioane lei, va fi compensat prin creşterea accizelor menţionate, măsură care se stimează că va aduce suplimentar la buget 300 milioane lei.
Deşi patronatele din panificiaţie dar şi oficialii guvernamentali au fluturat iniţial public ideea că reducerea TVA va ieftini pâinea, acest lucru nu va avea loc. Logica de ultim moment e combaterea evaziunii fiscale în domeniul panificaţiei, estimată la 80% din piaţă. „Obiectivul major (…) este nu de a scădea imediat preţul, ci de a reduce evaziunea fiscală semnificativ (…) evaziunea fiscală ajunge pe anumite segmente, pe acest lanţ, şi până la 80%”, a spus marţi ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu.
Dan Schwartz, consultant fiscal al firmei Scot & Company Consulting nu crede că reducerea TVA va duce la ieftinirea pâinii sau la micşorarea evaziunii fiscale. Argumentul lui este că cei care fac evaziune, nu plătesc nici TVA, nici impozit pe profit. Aducerea evazioniştilor în cadrul lega nu va avea loc căci, chiar dacă ar urma să plătească TVA mai mic, ei ar trebui să verse suplimentar faţă de momentul actual impozit pe profit. Adevărata modalitate de combatere a evaziunii fiscale ar fi presupus măsuri combinate, respectiv o reducere a TVA dar şi introducerea taxării inverse în cazul importurilor de produse agroalimentare. Pe termen scurt singurul efect al reducerii TVA la pâine va fi creşterea cotelor de profit obţinute de panificatori.
