Deputații de la Comisia de buget, finanțe și bănci au amânat pentru a patra oară dezbaterea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței 52/2016, ce transpune Directiva contractelor de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile (17/2014).
Discuțiile din Comisia de buget, finanțe și bănci pe marginea proiectului de lege au fost amânate în ultima perioadă de câteva ori la solicitarea conducerii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Săptămânile trecute, la ședința la care ar fi trebuit să intre în dezbatere proiectul de lege, Bogdan Pandelică, președintele ANPC, a motivat că încă nu a avut discuții cu reprezentanții băncilor pe unele amendamente aduse textului legislativ. Amânarea dezbaterii a avut loc la solicitarea autorității, a asociațiilor de consumatori, a Asociației Române a Băncilor și BNR.
Dar dezbaterea s-a mai amânat o dată. Motivul a fost prelungirea dezbaterilor la alte proiecte de lege aflate pe ordinea zi a Comisiei de buget, finanțe și bănci, ceea ce ar fi lăsat prea puțin timp pentru legea de adoptare a Ordonanței OUG 52/2016. Din fericire, OUG 52/2016 este în vigoare și produce efecte, adică oferă consumatorilor de servicii financiar-bancare o protecție sporită față de situația anterioară intrării acesteia în vigoare la 30 septembrie 2016.
Din expunerea de motive a actului normativ, publicată pe pagina Camerei Deputaților, reiese, la fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea și a modului în care activitatea acestor organizații este legată de obiectul proiectului de act normativ, că printre asociațiile consultate a fost și Asociația Pro Consumatori. Asociația Pro Consumatori este cea mai veche organizație care are ca obiectiv apărarea drepturilor consumatorilor și numără peste 30.000 de membri. Înființată încă din anul 1990, APC este o organizație neguvernamentală, apolitică și nonprofit, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea și reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor și intereselor consumatorilor în raporturile cu agenții economici instituțiile statului. La nivel național, Asociația Pro Consumatori din România a fost recunoscută prin HG nr. 1106/2005 ca fiind de utilitate publică.
Asociația Pro Consumatori se implică în activitatea de protecție a consumatorilor de servicii financiare nu doar prin analize și dezbateri de proiecte de lege, ci și prin consilierea consumatorilor care au datorii la una sau mai multe bănci, pentru ca aceștia să își evalueze situația și să-și rezolve problemele, în cazul în care sunt prezente în contract/e clauze potențial abuzive, apelând la o procedură de soluționare alternativă a disputelor (CSALB).
Risc de infringement
Transpunerea în legislația națională a Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale trebuia realizată până la 21 martie 2016. Pentru a se evita posibilitatea declanșării procedurii de infringement de către Comisia Europeană împotriva României pentru neimplementarea în dreptul intern a prevederilor directivei comunitare și de a asigura transpunerea acesteia, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile. OUG 52/2016 a fost publicată în Monitorul Oficial în 20 septembrie 2016 și a intrat în vigoare după zece zile de la publicare, adică în 30 septembrie 2017. OUG 52/2016 modifică și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 389 din 11 iunie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările ulterioare.
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2010 s-a realizat, pe de o parte, transpunerea în legislația națională a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului și, pe de altă parte, au fost reglementate o serie de aspecte specifice pieței și practicilor naționale, aspecte care depășeau sfera Directivei 2008/48/CE.
Prevederile Directivei 2008/48/CE se aplică doar contractelor de credit pentru vânzarea de bunuri mobile, nu și celor privind vânzarea de bunuri imobile, deși aceasta nu impunea restricții statelor membre cu privire la reglementarea drepturilor și obligațiilor părților în cazul contractelor de vânzare de bunuri imobile.
La momentul transpunerii Directivei 2008/48/CE prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2010, legislația națională referitoare la contractele de credit privind vânzarea de bunuri imobile, respectiv la contractele garantate cu ipotecă era precară, iar legiuitorul național a extins prevederile directivei și acestui tip de contracte.
Astfel, a fost creat un cadru legal unic, astfel încât consumatorii persoane fizice să beneficieze de o înaltă protecție.
Impact neevaluat
Totuși, în contextul în care, pe parcursul derulării unui contract de credit garantat cu un bun imobil, consumatorii întâmpină dificultăți economico-financiare ce pot apărea atât din cauza variației dobânzii sau a cursului de schimb valutar, dar și ca urmare a altor aspecte neprevăzute, au fost necesare măsuri legislative suplimentare care să vină în sprijinul consumatorilor.
Ca urmare a experiențelor neplăcute pe care le-au avut atât consumatorii cu credite imobiliare în valută care au devenit greu de plătit din cauza fluctuațiilor semnificative ale cursului valutar, dar și băncile, care s-au trezit în fața unui val de credite neperformante, pentru prevenirea riscului valutar, în cazul creditelor în valută, a devenit vital să se stabilească măsuri care să asigure conștientizarea de către consumatori a riscului pe care și-l asumă, precum și posibilitatea consumatorilor de a-și limita expunerea la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2010 prevedea, într-o formă standardizată, informațiile ce trebuie oferite consumatorilor în stadiul precontractual, informații ce trebuie incluse în contractele de credit, precum și în publicitatea aferentă. De asemenea, aceasta reglementează aspecte referitoare la dobândă și la comisioane, precum și formula de calcul a dobânzii anuale efective.
Nu fusese evaluat impactul pe care îl au asupra consumatorilor – cu consecințe la nivel social și economic – aceste de produs financiare, încheiate pe o perioadă îndelungată de timp și care implică per total plata unor sume semnificative, în special în situația în care imobilul ipotecat este chiar locuința consumatorului.
Principalele beneficii pentru consumatori ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanței 52/2016
- Informații prezentate mai clar prin introducerea unor fișe informative standardizate la nivel european (FEIS);
- Introducerea unor standarde europene pentru stabilirea eligibilității aplicanților pentru a evita supraîndatorarea consumatorilor;
- Introducerea unor standarde de calitate și a unor reguli de conduită în afaceri care să garanteze conduita corespunzătoare a profesioniștilor în interesul consumatorului;
- Acordarea consumatorului, de către profesionist, a unei perioade de reflecție, a unui drept de retragere, sau amândouă, înainte de demararea creditului ipotecar;
Termenul de 15 zile este o perioadă de reflecție pentru consumator înainte de încheierea contractului de credit.
În cadrul perioadei de reflecție:
– informațiile nu pot fi modificate;
– reprezintă un angajament ferm pentru creditor;
– oferta este irevocabilă pentru creditor;
– consumatorul poate accepta oferta în orice moment pe parcursul perioadei de reflecție.
„Consumatorii români sunt printre cei mai îndatoraţi cetăţeni ai Uniunii Europene, una din 3 gospodării având dificultăţi mari la plata ratelor către bănci, înaintea acestora fiind doar consumatorii greci şi bulgari, la o diferenţă foarte mică, de un procent, faţă de noi. La polul opus, consumatorii mai puţin îndatoraţi sunt cei din Germania, Belgia şi Olanda, unde numai 5% dintre gospodării au dificultăţi în a-şi plăti ratele către bănci. Din păcate, în ultimii ani, băncile nu au dat dovadă de onestitate și transparență în procesul de creditare a consumatorilor români. Publicitatea înșelătoare și alte tehnici de marketing bancar, coroborate cu lipsa de reacție a unor instituții ale statului român la aceste practici comerciale, au condus la îndatorarea și sărăcirea a sute de mii de familii, proces ce a generat foarte multe drame sociale. Lăcomia băncilor și pasivitatea instituțiilor statului român au condus, în final, la scăderea încrederii consumatorilor români în produsele de creditare clasice oferite de bănci.“
conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC
„Cesiunea, individuală sau în cadrul unui portofoliu de creanțe devine opozabilă consumatorului prin notificarea adresată acestuia de către cedent. Cesionarul (cumpărătorul) contractului de credit – respectiv cesionarul creanței – este obligat să aibă sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România pentru rezolvarea eventualelor litigii și pentru a răspunde contravențional și/sau penal în fața autorităților publice. Cesiunea se notifică de către cedent consumatorului, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.“
Monica Calu, jurisconsult, Expert APC în dreptul consumului
