Asumati-va fapta si nu aruncati vina pe altii. In caz contrar, riscati sa fiti penalizat sau chiar concediat!
O greseala, ar spune unii, nu e o nenorocire, pentru ca, nu-i asa, cu totii mai facem cate o boacana din cand in cand. Fie din neatentie, fie din nestiinta sau gafand, pur si simplu. Insa comiterea unei greseli si ascunderea acesteia costituie un lucru pe care nu-l tolereaza angajatorul. "Din perspectiva unui sef, cel mai bun angajat este cel care nu greseste, iar daca o face, isi asuma greseala", spune Claudia Indreica, managing partner la compania Psihoselect, membru in HR Club.
Generic vorbind, exista doua tipuri de greseli: evidente, a caror producere nu poate fi ascunsa sau mascata, si cele care nu se vad decat dupa un anumit timp. "In ceea ce priveste greselile si erorile care produc consecinte imediate si evidente, limitarea efectelor acestora trebuie sa fie primul pas, o data cu asumarea lor", spune Sorin Faur, director de resurse umane la compania BDO Conti Audit.
Angajatul se decide mai greu ce sa faca in cazul in care comiterea erorii ramane la latitudinea si la nivelul constiintei sale. si asta, pentru ca, daca isi recunoaste greseala, s-ar putea sa fie penalizat, iar daca nu o face, este posibil sa scape.
"Este o hotarare la baza careia stau mai multi factori: constiinta individuala si gradul de moralitate, strictetea sistemului punitiv din companie, tipul de cultura organizationala, personalitatea sefului, pozitia si autoritatea celui care a gresit", explica Sorin Faur.
Exista totusi unii angajati care iau rezolvarea problemei in propriile maini. "Aceasta decizie este una sensibila. Daca angajatul identifica greseala, si-o asuma si vrea sa o repare de unul singur, trebuie sa evalueze corect daca are resursele suficiente si daca o poate rezolva singur", spune Catalina Caciulan, director de resurse umane la compania Piritex, membru in HR Club.
Recunoasterea greselii, foarte importanta
Expertii considera ca asumarea vinii este foarte importanta. "Un asa gest spune foarte mult despre maturitatea angajatului", considera Claudia Indreica. Totodata, asumarea vinii este mai importanta prin prisma posibilelor consecinte care pot aparea din cauza acelei erori: grabindu-va sa mascati greseala, puteti face alte greseli, mult mai grave. "Acea greseala, mica la inceput, se agraveaza in timp, ducand la un eveniment nefericit, mult mai scump si mai grav, a carui producere s-ar fi evitat daca eroarea era declarata la timp", atrage atentia Sorin Faur.
Aruncarea vinii pe altcineva sau nerecunoasterea greselii poate duce chiar la concediere. Elena Sandu, secretara la o firma de distributie, povesteste: "Am trimis din greseala un e-mail unei alte persoane. La inceput, am spus ca acea adresa de e-mail mi-a fost data de un coleg, insa in cele din urma adevarul a iesit la iveala. seful m-a penalizat si mi-a pus in vedere sa nu se mai repete. Insa cel mai tare ma doare ca respectivul coleg, pe care am aruncat vina, nici macar nu mai raspunde la salut". Tanara spera ca, in timp, situatia se va detensiona, mai ales ca "n-am unde sa lucrez in alta parte".
Cand nu sunteti de vina
Un angajat este responsabil pentru comportamentele sale, dar nu si pentru ale altora sau pentru conditiile de munca. "Daca, de pilda, un angajat a intarziat cu un raport pentru ca nu a primit la timp informatiile necesare de la un alt coleg, nu este el responsabil pentru intarziere. Insa este responsabil daca nu a vorbit cu acesta si nu a incercat sa-l faca sa-i dea mai repede informatiile necesare", explica Eduard Ezeanu, consilier de cariera la CareerExperts.
