Criza economică a lovit puternic România şi mulţi dintre investitorii străini care au alimentat boom-ul dinainte de 2008 au plecat, însă ţara se găseşte acum într-o poziţie rezonabilă pentru a-şi reveni, susţine o analiză publicată vineri de revista britanică din domeniul construcţiilor, Building.co.uk, citat de Agerpres.
Piaţa din România a urmat un traseu asemănător majorităţi economiilor în timpul recesiunii. Ţara pare într-o poziţie mai bună pentru a reuşi să iasă din criză decât unii dintre vecinii săi şi poate fi argumentat că economia sa a urmat o traiectorie mai tipică economiilor occidentale decât economiilor central şi est-europene. Acest lucru se poate datora puternicelor legături de afaceri cu Franţa, Marea Britanie şi alte naţiuni din vestul Europei.
Puternica creştere economică din perioada care a precedat recesiunea este proaspătă în mintea multora, iar dorinţa de a se dezvolta ca ţară se face încă resimţită în România. Multe organizaţii copiază strategiile folosite de economiile mai mari şi de companiile europene pentru a ieşi din recesiune.
Pe de altă parte, atrage atenţia analiza, există o doză de naivitate în credinţa că lucrurile se pot întoarce la nivelurile de activitate de dinainte de criză, vizibile în special în nordul Bucureştiului şi alte oraşe mari din ţară. Cu toate acestea, este clar că felul în care se prezintă piaţa la momentul actual nu va permite ca aceste timpuri să se întoarcă prea curând, iar lecţiile care vor fi inevitabil învăţate în timpul unei reveniri mult mai prudente a pieţei ar putea parcurge un drum lung pentru a susţine o perioadă de creştere mai mare decât în trecut.
Înainte de 2008, o mare parte din investiţiile din România proveneau din afara ţării, aşa că nu ar trebui să constitue o surpriză că atunci când criza a lovit, România a fost grav afectată. Recesiunea care a lovit România este considerată cea mai gravă din ultimii 20 de ani şi a spulberat câştigurile obţinute în 2008, atunci când economia a crescut cu 7,1% – la acel moment în ritmul cel mai accelerat din UE.
România a fost întotdeauna capabilă să se dezvolte rapid, iar în timpul boom-ului economic, deşi piaţa era saturată, ea atrăgea în continuare interesul investitorilor.
Pe de altă parte, analiza subliniază că împrumutul obţinut de România de la FMI şi de la Uniunea Europeană s-ar putea să nu fie suficient pentru redresarea ţării, în condiţiile în care guvernul de la Bucureşti a trecut prin momente agitate după ce executivul a căzut în luna octombrie a anului trecut.
În ultimele luni s-a format un guvern de coaliţie, despre care s-a sperat că va reinstaura încrederea. Cu toată acestea, reducerile cheltuielilor bugetare planează asupra României şi subminează orice acţiune serioasă în sfera economiei, consideră analiza.
Deşi există unele semnale pozitive, în termenii influxului de capital, există încă potenţialul unor viitoare tulburări pe măsură ce România iese din criză. Odată precizate acestea, caracteristicile de bază economice şi geografice care au atras la început investiţiile către această ţară rămân aceleaşi.
Dacă dificultăţile prin care trece guvernul ar fi lăsate de-o parte, aceşti factori de bază ar putea fi încă capabili să asiste România în atragerea investiţiilor necesare pentru a-şi reveni din criza care a lovit Europa în ultimii ani.
În ceea ce priveşte investiţiile internaţionale, ca în majoritatea locaţiilor din Europa, există semnale că lucrurile se ameliorează – dar şi semnale care recomandă precauţia în prezicerea oricărei creşteri economice.
Economiştii vorbesc despre faptul că investiţiile străine directe în România s-au înjumătăţit în 2009, de la 13 miliarde de dolari la 6 miliarde de dolari. Potrivit publicaţiei britanice, aşteptările susţin că în 2010 aceste investiţii vor creşte la 9 miliarde de lire sterline, urmând ca în 2011 ele să ajungă la 11 miliarde de lire sterline, asumând o creştere de 1% a PIB-ului în 2010.
Pe de altă parte, datele recente par să infirme această previziune, în condiţiile în care investiţiile străine directe în primele două luni ale acestui an s-au înjumătăţit la 395 milioane de lire prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Există însă câţiva indicatori care arată că investiţiile străine revin în România. O mare parte din activitatea în construcţii de acum este legată de „proiectele cu probleme”, la care investitorii se uită mai întâi pentru a alege ceea ce este valabil de pe o piaţă afectată de criză, în timp ce alţii încearcă să revigoreze scheme care au eşuat în trecut, odată ce fondurile au devenit din nou disponibile.
