UPDATE 13.28: Reprezentanții ANAF precizează, într-un comunicat de presă remis redacției, că doresc să se mențină sporul de 5% din salariul de bază, pentru inspectorii Fiscului, precum și menținerea sporului acordate pentru orele suplimentare efectuate, în cuantum de 75%.
„În construcția bugetară pentru anul 2017 nu s-au alocat fonduri care să susțină acordarea sporului de risc si suprasolicitare neuropsihică, până la nivelul maxim prevăzut de lege (25% din salariul de bază), de care au beneficiat inspectorii antifraudă în anii precedenți. Fondul total bugetar aprobat pentru anul 2017 repartizat aparatului propriu al ANAF s-a diminuat cu 4,62 puncte procentuale, reprezentând un procent de 95,38% din execuția anului 2016. În ciuda acestei situații, conducerea ANAF a apreciat necesitatea menținerii acestui spor în cuantum de 5 % din salariul de bază, pentru inspectorii din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, precum și a sporurilor acordate pentru orele suplimentare efectuate, în cuantum de 75%. Mentionăm că se va reveni cu o analiză în ceea ce privește modificarea procentului sporului de risc i suprasolictare neuropsihică în momentul unei eventuale rectificări bugetare pozitive, luându-se măsurile care se vor impune”, informează ANAF.
10.27: Inspectorii antifraudă vor primi salarii mai mici. Astfel, sporul pentru suprasolicitare psihică a fost redus de la 25% la 5%, informează Digi24.
Liderul sindicatului Funcționarilor Publici, Sebastian Oprescu, a declarat, într-o intervenție telefonică pentru Digi24, că se ajunge să fie plătită „doar funcția publică și nu activitatea individului”. „Cred eu ca vor apărea discuții între diferite categorii de bugetari. Nu susținem categoric o asemenea inițiativă. Noi am solicitat extinderea sporului la nivelul tuturor instituțiilor care au activitate de control”.
Chiar dacă premierul Sorin Grindeanu încearcă să pară liniștit, spunând că programul de guvernare nu va fi afectat de veniturile bugetare sub prognoze, mai-marii Fiscului se vor strânge luni pentru a elabora, în spatele ușilor închise, un plan urgent de acţiune, care să fie înaintat prim-ministrului.
Astfel, președintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Bogdan-Nicolae Stan, a convocat luni o întâlnire de lucru cu conducerea Direcțiilor Generale Regionale ale Finanțelor Publice, Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili și a Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Decizia a fost luată vineri, după o întâlnire cu premierul și cu ministrul Finanţelor, Viorel Ștefan, în care s-a analizat situaţia încasărilor bugetare de până acum.
„În acest context, premierul României a solicitat creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare administrate de ANAF și intensificarea măsurilor de îmbunătățire a conformării voluntare. De asemenea, acesta și-a exprimat disponibilitatea în susținerea demersurilor ANAF pentru soluționarea problemelor administrative, care afectează în prezent activitatea instituției”, a transmis Fiscul, printr-un comunicat de presă.
Explozie de cheltuieli pe venituri dezastruoase
Așa cum „România liberă“ a arătat într-o analiză publicată săptămâna trecută, veniturile fiscale (din taxe și impozite) au scăzut cu 10,8% în luna ianuarie 2017, față de perioada similară a anului trecut, cea mai mare lovitură venind la colectările de TVA, a doua sursă importantă de venituri la buget, care au fost mai mici cu 24,8%.
Aceste venituri fiscale, colectate de ANAF și al căror nivel este direct corelat cu evoluția economică, sunt cele mai importante în ecuația veniturilor totale la buget (din care mai fac parte veniturile nefiscale și cele din fonduri europene). Acest tip de venituri este și cel mai monitorizat în execuția bugetară, fiindcă ele asigură în cea mai mare parte plata salariilor publice, a pensiilor și a investițiilor derulate din fonduri publice.
Situaţia s-a mai redresat în februarie anul acesta, în sensul că Fiscul a realizat venituri de 13,87 miliarde lei, cu 6,7% (874 milioane lei) peste nivelul realizat în februarie 2016. Astfel, în primele două luni ale acestui an, veniturile bugetare au fost de 31,99 miliarde lei, în scădere cu 0,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor comunicate vineri de ANAF.
Cu toate acestea, nivelul este îngrijorător pentru Palatul Victoria, care a aprobat majorări de pensii și salarii pentru bugetari substanţiale, bazîndu-se pe o creștere substanţială a veniturilor.
Urmează noi scăderi de taxe
Strategia din acest an a Guvernului pare a merge pe linia “impuls fiscal până la cer”, pentru a încerca obţinerea unei creșteri economice de 5,2%, mai mare decât cea de anul trecut, de 4,8%. Astfel, pe lângă reducerile de taxe și majorările de pensii și salarii deja operate, coaliţia de guvernare a căzut de acord din nou, vineri, pentru introducerea unei cote de TVA zero la vânzarea de locuinţe, publicitate și pentru inputurile celor care lucrează în agricultură. “În niciun caz nu ne abatem de la ce ne-am propus și nici nu afectează (scăderea veniturilor – n.red.). Au rămas în continuare sectoare care pot fi accesate mai bine și vor fi accesate”, a mai spus, vineri, premierul Grindeanu.
El a anunţat că în cursul acestei săptămâni, până marţi, președintele ANAF o să îi transmită priorităţile pe termen scurt ale acestei instituţii. “O să vă dau un exemplu vizavi de fiscalitatea în două domenii anul trecut și care s-au răsfrânt și la începutul acestui an. Lucrurile au scăzut drastic ca încasări, ca plăţi de impozite până la urmă, în două domenii sensibile, mai ales spre sfârșitul anului: tutun și zona de prelucrare a lemnului”, a adăugat prim-ministrul.
Totodată, coaliţia a decis accelerarea procedurilor pentru funcţionarea Fondului Suveran de Dezvoltare, care va strânge la un loc banii din cele mai valoroase companii de stat.
Scenariu la orizont: bani mai mulţi de la multinaţionale și de la „bogaţi“
În paralel cu măsuri precum creșterea veniturilor bugetarilor, dar și a pensiilor sociale minime, Guvernul a decis, imediat după instalare, supraimpozitarea “bogaţilor”, prin eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute peste care salariaţii nu plăteau CAS și CASS. Măsura i-a afectat în special pe IT-iști și manageri.
În plus, consultanţii fiscali se așteaptă ca, la jumătatea anului, să asistăm la introducerea impozitului progresiv. “S-ar putea, la jumătatea anului, să vedem un impozit progresiv. Este o discuție care se pune pe agenda fiecărui guvern de ani de zile, mai transparent sau mai puțin. Depinde de execuția bugetară, dar deja ianuarie nu arată bine”, a declarat Angela Roșca, managing partner TaxHouse. Pe de altă parte, ea susține că anul acesta se vor intensifica verificările Fiscului la marile companii, în special pe zona de prețuri de transfer, dar și litigiile dintre companii și Fisc.
Cel mai puternic semnal pentru introducerea impozitului progresiv, în locul cotei unice de 16%, a fost dat chiar de vicepremierul Daniel Constantin, care a declarat, în luna ianuarie, că în Guvern există o “discuţie” pe tema introducerii unor impozite diferenţiate pe venituri, măsură ce ar putea să se aplice din 2018. De altfel, programul de guvernare prevede eliminarea impozitului de 16% aplicat salariilor mai mici de 2.000 de lei pe lună și taxarea celor care depășesc acest plafon.
