Germania are programată miercuri o licitaţie de obligaţiuni de 5 miliarde euro, care va da startul unei curse pentru finanţare între statele zonei euro şi între marile economii ale lumii, în timp ce Europa intră în al treilea an de criză a datoriilor de stat, potrivit unei analize Bloomberg, relatează Mediafax.
Competiţia pentru acces la finanţare ar putea determina viitorul zonei euro şi va testa capacitatea liderilor europeni de a apăra moneda euro.
Portugalia încearcă de asemenea, miercuri, să atragă un miliard de euro din pieţe, urmată până la sfârşitul lunii de Grecia, Italia şi Spania.
Statele din zona euro vor încerca să împrumute în primul trimestru 262 miliarde euro, iar sumele ţintite pentru acest an se ridică la un total de 865 miliarde euro, potrivit estimărilor Deutsche Bank, citate de Bloomberg.
Costul de finanţare al Italiei pentru instrumentele cu maturitatea la zece ani este de 6,9%, apropiat de pragul psihologic de 7%, în urcare puternică de la media anului trecut, de 5,35%. De altfel, în prima parte a anului 2011, dobânzile Italiei se situau la puţin peste 4% pentru obligaţiunile cu maturitatea la zece ani.
Randamentul plătit de Spania pentru obligaţiunile la zece ani este însă în scădere, la 5,3%, de la o medie de 5,44% în 2011.
Eforturile liderilor UE de a pune capăt crizei datoriilor de stat încep în acest an pe 9 ianuarie, cu un summit restrâns la Berlin între preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel.
Miniştrii de Finanţe din UE se vor reuni pe 23 ianuarie pa Bruxelles într-o întâlnire pregătitoare pentru summit-ul Consiliului European programat o săptămână mai târziu.
Între timp, Grecia încearcă să finalizeze negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi deţinătorii privaţi de obligaţiuni de stat elene pentru a obţine cel de-al doilea acord de finanţare externă, sau de „bailout”, în valoare de 130 miliarde euro, convenit de principiu în octombrie.
În absenţa unui noi acord, Grecia ar putea intra în faliment încă din primăvară, iar statul elen riscă să fie nevoit să renunţe la moneda euro.
„Va fi cu siguranţă un trimestru plin de provocări. Sunt multe întâlniri politice şi trebuie luate câteva decizii. Implementarea mai multor măsuri trebuie dusă la bun sfârşit. Cea mai urgentă problemă este înţelegerea dintre Grecia şi sectorul privat. Principalele cuvinte cheie pentru acest trimestru vor fi implementarea şi refinanţarea”, comentează Nick Matthews, senior economist la Royal Bank of Scotland.
Presiunile din zona euro sunt agravate şi de încetinirea activităţii economice, măsurile de austeritate împingând blocul monetar spre o nouă rundă de recesiune.
„Soluţia la problemele zonei euro este un proces îndelungat, care presupune reforme structurale şi consolidare fiscală. Liderii vor face eforturi să intre pe acest drum, însă divergenţele de ordin politic şi economic presupun un nivel ridicat de incertitudine”, a afirmat analistul Mohit Kumar de la Deutsche Bank Londra.
Ţările zonei euro se vor confrunta în 2012 cu o concurenţă dură pentru împrumuturi, din moment ce guvernele celor mai mari 11 economii ale lumii, statele dezvoltate G7 şi ţările emergente BRIC au de refinanţat în acest an datorii de 7.600 miliarde de dolari fără a pune la socoteală plata dobânzilor.
Belgia a împrumutat marţi 2,4 miliarde euro prin titluri de trezorerie la trei luni şi la şase luni, la cele mai reduse dobânzi din ultimul an şi jumătate. Olanda a vândut titluri de 2,99 miliarde euro cu maturitatea la 85 de zile la dobânză zero, în timp ce Franţa a atras 8,7 miliarde euro prin titluri la 84 de zile, respectiv 315 zile, cu dobânzi de 0,023%, respectiv 0,136%.
Împrumuturile pe termen lung rămân inaccesibile pentu Grecia, Irlanda şi Portugalia, cele trei ţări din zona euro care au acorduri cu FMI.
Diferenţa dintre dobânda plătită de Italia pentru obligaţiunile la zece ani şi cea suportată de Germania pentru titluri similare este de aproximativ 500 puncte de bază, sau 5 puncte procentuale, de aproape 5 ori media ultimilor 5 ani.
Costurile de finanţare pe termen scurt au scăzut însă puternic în ultima parte a lunii decembrie pentru ţările de la „periferia” zonei euro, datorită schemei de finanţare pe trei ani efectuată în premieră de BCE, care a ridicat semnificativ lichiditatea din piaţă, punând la dispoziţia băncilor fonduri nelimitate la dobânzi apropiate de 1%.
Totodată, BCE continuă să cumpere obligaţiuni spaniole şi italiene de pe pieţele secundare pentru a împinge în jos dobânzile. Instituţia a preluat până acum titluri de 211,5 miliarde euro în cadrul acestui program, după ce a împrumutat băncile pe 21 decembrie cu 489 miliarde euro pe trei ani la dobândă 1% pentru a evita o criză a creditelor.
Grecia are de răscumpărat pe 20 martie obligaţiuni de 14,4 miliarde euro, moment care va fi precedat, la începutul lunii, de un nou summit UE, pe 1-2 martie. Miniştrii Finanţelor din zona euro au programat patru întâlniri în primul trimestru, ultima dintre acestea urmând să aibă loc pe 30 martie la Copenhaga. Danemarca ocupă preşedinţia rotativă a UE în prima jumătate a acestui an.
Comisia Europeană a avertizat marţi că Grecia şi creditorii privaţi trebuie să ajungă la un acord înainte ca guvernele zonei euro să aprobe noi împrumuturi de urgenţă pentru statul elen.
Creditorii Greciei rezistă presiunilor din partea FMI de a accepta pierderi mai mari pe datoria statului, au declarat în decembrie mai multe surse apropiate discuţiilor.
Totodată, băncile vor să perceapă o dobândă de aproximativ 5% pentru obligaţiunile de 70 miliarde euro care ar trebui emise de Atena în cadrul programului de contribuţie a sectorului privat la acordul de finanţare externă.
Între timp, Germania ia în calcul îndemnarea creditorilor privaţi spre o depreciere de 75% a obligaţiunilor greceşti pentru a asigura sustenabilitatea datoriei statului, potrivit unor zvonuri apărute luni în presa elenă, pe care guvernul de la Berlin a refuzat să le comenteze.
