Agricultura ecologică din România şi-a triplat, în 2011, numărul operatorilor activi din sistem, până la 10.000, iar creşterea subvenţiilor în acest domeniu ar putea aduce, la finele anului viitor, o dublare a agricultorilor care vor intra în sistemul de certificare ecologică.
„Este pentru prima oară când într-un an se majorează de trei ori numărul operatorilor din sistemul ecologic. Dacă la finele anului trecut aveam 3.800 de operatori în sistem, acum sunt în jur de 10.000, majoritatea fiind fermieri mici, de subzistenţă, care deţin suprafeţe de teren de trei până la 20 hectare sau agricultori cu 3-5 vaci, 50-100 de oi sau cu 10 stupi”, a declarat, pentru AGERPRES, Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică – ‘Bio-România”.
În opinia acestuia, micii fermieri s-au înscris în programul de reconversie către agricultura ecologică datorită subvenţiilor alocate sectorului, de circa 3 milioane de euro în 2011 şi de 4,5 milioane euro în 2012 .
„Sumele pe care le pot primi, în funcţie de suprafaţa cultivată şi de animalele deţinute, pleacă de la 1.500 de euro şi pot ajunge şi la 6.000 euro. La finele anului viitor am putea asista din nou la o dublare a agricultorilor care vor intra în sistemul de certificare, până la 20.000 de operatori”, a explicat Cioceanu.
Acesta a precizat că subvenţiile se acordă în perioada de reconversie doar fermelor mici, cei mari primind sprijin financiar doar după finalizarea perioadei de reconversie de trei ani, deşi costurile pentru acreditare ca producători ecologici sunt destul de ridicate.
Şeful Bio-România a subliniat că trecerea agricultorilor de subzistenţă către agricultura ecologică a contribuit şi la majorarea suprafeţei arabile intrate în sistem ecologic cu circa 10 procente în 2011.
„În acest an suprafaţă agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezintă puţin sub 100.000 hectare, adică 1% raportat la suprafaţa arabilă a ţării’, a mai adăugat preşedintele Bio-România.
România este la ora actuală o piaţă interesantă pentru industria bio, deocamdată mai mult ca sursă de materii prime, şi nu ca industrie de procesare, deţinând unul dintre cele mai fertile şi ecologice terenuri din Europa. Cerealele (grâu şi porumb), legumele şi mierea rămân principalele produse obţinute în agricultura ecologică.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, exporturile de produse bio din România au crescut în 2010, atingând un nivel record, de 100 milioane de euro, faţă de 80 de milioane de euro în 2009.
Agricultura ecologică la nivel global nu este un domeniu de nişă, europenii, de exemplu, consumând în 2008 alimente bio în valoare de circa 18 miliarde de euro. Cele mai importante pieţe sunt Germania, cu o creştere pe primul semestru din 2009 de 10%, Franţa, care are 300 de noi exploataţii agricole bio în fiecare lună, Italia – cu o piaţă de 2,35 miliarde euro în 2009, şi Marea Britanie, cu o cifră de afaceri pe piaţa bio de 2 miliarde de euro, anul trecut.
În agricultura bio din Europa, pieţele emergente sunt considerate Spania, campion european la nivelul suprafeţelor cultivate bio, cu 1,33 milioane hectare, depăşind astfel Italia, cu 1,1 milioane hectare, Olanda, cu afaceri în domeniul agriculturii ecologice de 647 milioane de euro în 2009, în creştere cu 11% faţă de 2008.
Şi ţările din centrul şi estul Europei, de exemplu Polonia, cu suprafeţe de peste 367.000 hectare cultivate bio şi Cehia – o creştere a pieţei de 11% în 2009, devin din ce în ce mai importate pe piaţa produselor ecologice.
La nivel mondial, cea mai mare piaţă rămâne Statele Unite ale Americii, cu afaceri în acest domeniu de 25 miliarde euro în 2009, dar China, Brazilia şi India, ţări cu populaţii dar şi potenţial agricol important, ar putea contesta în viitor „supremaţia” Americii în acest domeniu.
