Exporturile de produse agroalimentare ale României au depăşit în primele 11 luni ale anului trecut importurile, trend inversat faţă de cel înregistrat în 2012.
Volumul exporturilor de produse agroalimentare pe primele 10 luni ale anului trecut a înregistrat un excedent de 182 milioane euro, în condiţiile în care în 2012 s-a înregistrat un deficit de 532,7 milioane euro, arată date furnizate ieri de către Ministerul Agriculturii pe baza datelor combinate provenite de la Autoritatea Naţională a Vămilor şi Institutul de Statistică. România a exportat în perioada menţionată a anului trecut produse agroalimentare valorând 4,09 miliarde euro, cu 808,5 milioane euro mai mult decât în primele zece luni din 2012. Importurile au înregistrat şi ele creşteri, de valoare mai mică însă, anume cu 93 milioane euro, respectiv o creştere de 2,5% faţă de valoarea din 2012.
De ce nu există motive de bucurie
Calitatea de exportator net de produse agroalimentare ale României nu poate decât să bucure. Structura exporturilor româneşti şi a capitolelor la care s-au înregistrat creşteri îngrijorează însă.
Nu s-au înregistrat majorări ale cantităţilor exportate de produse agroalimentare prelucrate superior şi care aduc profituri semnificative industriei alimentare. Creşterile s-au întâlnit pe sectorul cerealelor unde principalii comercianţi sunt marile grupuri străine. Acestea iau la preţuri mici cerealele de la micii fermieri şi le vând pe bursele internaţionale la preţuri mult mai mari.
“Grâul l-am vândut companiei Saaten Union. M-am uitat apoi pe site-ul lor şi am văzut că vând sămânţa mea cu 2,75 de lei pe kilogram, adică de vreo trei ori şi ceva mai scump”, reclama anul trecut, potrivit agrostandard.ro, Zaharia Cristache Argatu, un agricultor care lucrează o suprafaţă de 300 de hectare la Perişoru, judeţul Călăraşi.
Ministerul Agriculutrii nu pare însă să sesizeze dezechilibrele şi anunţă triumfător că exporturile noastre de grâu, de 3,74 milioane tone “le-au depăşit de 2,12 ori pe cele din perioada similară a anului 2012”. În topul exporturilor româneşti urmeză porumbul şi apoi seminţele de floarea soarelui, în acest ultim caz fiind înregistrate alte creşteri, respectiv de 148,4 milioane euro.
Importăm produse prelucrate
Importurile conţin în principal produse agroalimentare cu grad ridicat de prelucrare, aducătoare de profituri mai mari decât cerealele brute pe care le exportăm. Preparatele alimentare se află pe locul 4 la importuri (129 milioane euro) însă doar pe locul 13 la exporturi, cu un volum valorând aproximativ 55 milioane euro. Primul loc la importuri este deţinut de carnea de porc (215 milioane euro), zahăr (169 milioane euro), produsele de soia (157 milioane euro) şi produsele de patiserie (128 milioane euro). Ponderea scăzută a produselor prelucrate în exporturi semnifică mai puţine locuri de muncă în industrie, profituri mici pentru economia românească, taxe mai puţin plătite bugetului de stat. Un caz fericit este cel al exporturilor şi importurilor de tutun şi produse din tutun. Astfel România a exportat ţigarete şi ţigări de foi valorând 420 milioane euro şi a importat tutun de 106 milioane euro.
Care sunt cauzele
Lipsa silozurilor de depozitare a cerealelor, interesul scăzut al băncilor de a acorda împrumuturi fermierilor sunt câteva dintre cauzele preţurilor mici, aproape falimentare la micii producători agricoli care îşi vând produsele. Fără capital de investiţii, ei rămân condamnaţi să vândă ieftin cerealele marilor traderi care apoi le vând la preţurile pieţelor UE. “Vorbim despre un cartel al comercianţilor străini care deţin o poziţie de monopol pe piaţa românească. Comercianţii străini se adună o dată pe an înainte de recoltare şi se pun de-acord asupra preţului de achiziţie care n-are nici o legatură cu realităţile pieţei. Ei stabilesc ce preţ vor, pur şi simplu, pentru că pot, pentru că deţin o poziţie de monopol”, spune un fermier. “Grâul se vinde cu 200 şi ceva de euro la bursa de la Milano şi cu 170 de euro la bursa din Ungaria. Preţurile au crescut (…) iar acum, culmea, preţul produselor plătite nouă e la jumătate”, spunea anul trecut şi Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila (APAB).
