Chiar daca Romania intra in Europa cu cea mai puternica industrie a confectiilor, comparativ cu celelalte state ale batranului continent, 3.000-4.000 de microintreprinderi, aproximativ 40% din firmele autohtone, risca sa-si inchida portile dupa aderare. Cauza o reprezinta o conjunctura de factori nefavorabili, cum ar fi existenta unui mare numar de intreprinderi vulnerabile, fara marca proprie si fara standarde de calitate implementate, presiunea pentru cresterea salariilor lucratoarelor si costul ridicat al creditarii. Premierul Tariceanu a apreciat recent ca din industria confectiilor ar putea disparea nu mai putin de 60.000 de locuri de munca.
Soc concurential
In opinia presedintei Patronatului din Industria Usoara (FEPAIUS), Maria Grapini, dupa aderarea la UE ar putea fi eliminate de pe piata circa 3.000-4.000 de microintreprinderi din domeniul confectiilor (circa 40% din firmele de profil), care nu vor rezista socului concurential si vor trebui sa-si inchida portile. Grapini a aratat ca falimentul se va produce din mai multe cauze: cresterea salariilor (care va reduce avantajul competitiv al firmelor de profil); preferarea de catre clienti a firmelor mari (cu peste o suta de locuri de munca, cu fluxuri tehnologice moderne, cu randamente bune, care ofera siguranta termenelor de predare si a calitatii produselor); inexistenta capitalului de lucru in multe societati comerciale; costul ridicat al creditelor oferite de bancile romanesti (comparativ cu creditele acordate de bancile europene); lipsa standardelor de calitate ISO si Ecotex la multe dintre firmele producatoare; costurile energetice imprevizibile (ultima scumpire intempestiva, de 8%, nu a fost cuprinsa de pilda in planurile de afaceri).
„Acum este o criza de supraproductie in domeniul confectiilor. Siguranta termenelor de predare si asigurarea calitatii sunt foarte importante. Cine respecta aceste reguli castiga. Vor pierde mai ales cei care au lucrat in lohn”, a spus presedinta FEPAIUS.
Cresc costurile societatilor
Dietmar C. Stiel, directorul general al Avanz MC, consultant german specializat in confectii si pielarie, a apreciat recent ca majorarea salariului minim pe tara, ulterior integrarii in UE, va creste costurile fabricilor de profil, care vor fi nevoite sa acorde lefuri mai mari angajatilor. Aceste fabrici exporta acum in lohn, iar prin majorarea costurilor cu forta de munca o treime dintre ar putea intra in faliment, a explicat Stiel, aratand ca volumul productiei romanesti in lohn a scazut deja de la 80% la 60%. Delocalizarea lohn-ului presupune pierderea contractelor de catre fabricile romanesti si castigarea acestora de catre tari cu forta de munca mai ieftina, precum Ucraina sau Moldova. Un studiu al consultantului Avanz a aratat ca 31% dintre managerii romani din sectorul confectiilor nu doresc sa faca nicio schimbare in afacerile lor dupa integrarea in UE. Procentul acestora din urma se apropie de cel al intreprinderilor de profil care ar putea da faliment dupa integrare.
Premierul Tariceanu a estimat, la randul sau, ca sectorul autohton al confectiilor s-ar putea confrunta cu o criza majora, prin pierderea a 60.000 de locuri de munca, subliniind insa ca Guvernul va interveni in perioada 2007-2013 cu o „infuzie” de circa 3 miliarde de euro prin care vor fi create 900.000 de locuri de munca in toata tara.
Ne scade cota de piata
Conform Eurostat, cota tarii noastre pe piata comuna este in acest moment de 9%. China detine o cota de piata de 34%, Turcia are o cota de 10,5%, Tunisia Ð de 6% si India Ð de 5,5%. Avanz a studiat piata regionala si a concluzionat ca Romania are acum cea mai puternica industrie a confectiilor dintre toate tarile europene. Tara noastra se plaseaza deci in topul volumului vanzarilor pe locul al treilea, la mare distanta de furnizorii asiatici din China si Hong Kong, care au avut exporturi de 10,9 miliarde de euro in 2005, dar foarte aproape de Turcia, tara cu un volum al vanzarilor de 3,1 miliarde de euro anul trecut. Exporturile romanesti s-au cifrat in 2005 la 2,7 miliarde de euro, cu 100 de milioane de euro mai putin decat in 2004, in timp ce exporturile ocupantilor primelor doua locuri ale topului au avansat semnificativ de la un an la altul; cresterea a fost in cazul furnizorilor asiatici de 2,7 miliarde euro, iar in cazul Turciei – de 200 de milioane euro.
