Agentia pentru Privatizare din Serbia a lansat o noua invitatie pentru depunerea de oferte de investitii la compania miniera RTB Bor, dupa ce doua incercari anterioare de vanzare a acesteia, catre compania romana Cuprom si cea austriaca A-TEK, au esuat, potrivit Mediafax.
Prin privatizarea RTB Bor sunt vizate investitii in retehnologizarea companiei, masuri de protectie a mediului si extinderea afacerilor. Posibilii cumparatori trebuie sa aiba o productie anuala de cel putin 100.000 de tone de cupru si sa opereze propriile mine si unitati metalurgice. Ofertantii vor avea posibilitatea, pana pe 26 septembrie, sa viziteze compania, sa se intalneasca cu membrii conducerii si sa studieze documentatia.
Prima licitatie de vanzare a RTB Bor a fost castigata de Cuprom, cu o oferta de 400 milioane dolari, insa tranzactia a fost anulata in 2007, intrucat compania romaneasca nu a furnizat garantii privind plata pretului, iar sindicatele si unele autoritati locale sarbe si-au exprimat opozitia fata de tranzactie.
Guvernul sarb a anulat si al doilea acord, cu compania castigatoare a celei de-a doua licitatii, A-TEK din Austria, intrucat aceasta nu a putut obtine finantarea totala de 466 milioane dolari pana la termenul-limita. Complexul minier Bor are datorii estimate de analisti la 500 milioane dolari si pierde anual aproximativ 45 milioane dolari.
Cuprom nu mai participa la privatizarea RTB Bor
"Nu cred ca dorinta lor de a privatiza e reala. Hai sa zicem ca, daca noi nu ne-am priceput, nici austriecii nu s-au priceput? E un semn ca sarbii vor sa arate Uniunii Europene ca tot incearca sa privatizeze, dar nu exista investitori capabili. Pe de alta parte, ca sa faci ceva acolo trebuie sa ai un suport al statului, or, noi nu am avut asa ceva. In concluzie, nu exista premisele ca sa mai participam in septembrie la a treia runda de privatizare a RTB Bor", ne-a declarat Horia Simu, presedintele Cuprom. Potrivit acestuia, austriecii de la A-TEK au beneficiat la un moment dat de garantia statului austriac, dar nici asta nu a fost de ajuns.
"Fara un suport politic si economic – prin Eximbank sau alte organisme specializate – este greu sa te dezvolti regional intr-o maniera care sa conteze. Singur poti cumpara cateva firme mici, de cateva milioane de euro, cum au facut si alti investitori din Romania. Dar daca se vrea dezvoltarea firmelor romanesti in mod real, atunci ne gandim la achizitii de peste jumatate de miliard si mai mult, care cu siguranta au nevoie de un suport coerent. Acest suport exista in economii mult mai dezvoltate – Statele Unite, Franta, Marea Britanie etc., toate au politici coerente de incurajare a investitiilor firmelor rezidente peste hotare. Acest lucru in Romania nu exista intr-un cadru legal, institutionalizat, ci numai la nivel declarativ, ipotetic", a aratat Simu.
