Luni, Moscova s-a retras printr-o decizie unilaterală din grupul de contact militar comun cu OSCE și Kiev, ce monitoriza respectarea încetării focului în Donbas.
Reacţionând la această decizie, fostul preşedinte ucrainean Leonid Kravciuk declara într-o conferinţă NATO, citat de Temps, că Putin pare să facă în aşa fel încât să creeze un teatru mai larg pentru o ofensivă extinsă şi mult mai profundă contra Ucrainei.
Iar un diplomat aflat la Moscova precizează că este vorba de un „blitzkrieg victorios pentru redresarea cotei de popularitate“. Un război şi o victorie i-ar aduce popularitatea în vederea scrutinului prezidenţial de anul viitor, pentru că ruşii adoră să aibă un conducător puternic.
Baze militare externe
Forţele armate ruse nu sunt la nivelul tehnologic al NATO, dar fac eforturi să devină competitive.
Siria a fost un excelent teren de testare pentru a pune la punct arme noi. În paralel, Rusia negociază instalarea de baze militare în străinătate – Egipt, Sudan, Venezuela sunt exemple recente, mărind capacitatea de a desfăşura bombardierele strategice şi detaşamente expediţionare.
Parlamentarii ruși tocmai au votat păstrarea bazei navale de la Tartus, Siria, pentru 49 de ani. Asta după ce Vladimir Putin a anunțat încheierea războiului împotriva ISIS și a ordonat retragerea trupelor. Rusia are 11 nave de război la Tartus.
Modernizarea arsenalului nuclear, o prioritate
Pentru următorul deceniu, se prevăd 336 miliarde de franci elveţieni cheltuieli de înarmare. Cotidianul Kommersant a semnalat trei priorităţi: modernizarea arsenalului nuclear, producerea de arme de înaltă precizie şi o mai mare mobilitate a forţelor speciale.
Armele supersonice ocupă un loc preferenţial în planul rușilor. Viitoarea rachetă balistică nucleară RS-28 „Sarmat“ este definită ca făcând parte din blocul hipersonicelor, la fel şi racheta navală Zircon.
Moscova va investi în mai multe bombardiere strategice Tu-160 M2 şi în dezvoltarea unui bombardier supersonic de nouă generaţie cu nume provizoriu PAK DA.
În program se prevede o nouă generaţie de submarine nucleare (Borel-B) şi de submarine diesel (Khaski), ambele purtătoare de rachete balistice nucleare. Cheltuielile forţelor navale au fost aduse la egalitate cu celelalte armate – aer şi terestră. Moscova pare să abandoneze ideea unui portavion şi se concentrează pe fregate şi crucişătoare lansatoare de rachete.
Programul guvernamental de armament pentru un deceniu trebuia să fie gata în 2016 dar a fost întârziat de recesiunea economică. În afara unei pauze în acest an, cheltuielile militare nu au încetat să crească în ultimul deceniu şi într-un ritm susţinut din 2014.
