Al doilea portavion al Chinei, primul de concepție 100% națională, a intrat în serviciul armatei marți, în contextul rivalității cu Statele Unite în Asia – Pacific, scrie AFP.
Integrarea „Shandong” în forțele navale a avut loc în cadrul unei ceremonii la baza navală a insulei Hainan (sud), în prezența președintelui Xi Jinping.
Sub un soare strălucitor, circa 5.000 de membri ai marinei și muncitorii care au participat la construcția navei au intonat imnul național, potrivit televiziunii naționale CCTV.
China dispunea până în prezent de un singur portavion funcțional, Liaoning. Acesta a fost construit de fosta URSS și a fost cumpărat de la Ucraina.
Al doilea portavion, lansat la teste în 2017, are o propulsie clasică (non-nucleară) și poate îmbarca 40 de avioane, potrivit experților. Un al treilea portavion este în curs de construcție.
Armata chineză își sporește dotările an de an și este considerată a doua forță militară mondială, după Statele Unite, care dispun însă de un buget al Apărării de circa trei ori mai mare.
Acest eveniment intervine în contextul în care Beijingul își afirmă cu tot mai multă fermitate pretențiile teritoriale în marea Chinei de sud.
Invocând o prezență istorică în zonă, gigantul asiatic își dispută cu alte țări (Vietnam, Filipine, Malaezia, Brunei) insule și insulițe din regiune.
Pentru a contracara ambițiile Beijingului, Statele Unite trimit regulat nave de război în regiune, dar și în largul Taiwanului, în numele libertății de navigație. China denunță aceste inițiative drept provocatoare.
În spatele US Navy, dar în fața Rusiei, Marii Britanii și Franței
Acest portavion „se poate dovedi util în cazul în care China decide într-o zi să folosească forța împotriva Taiwanului”, arată Steve Tsang, specialist în apărarea chineză la Școala de studii orientale și africane (SOAS) a Universității din Londra.
Teritoriu chinez necucerit de comuniști după războiul civil împotriva naționaliștilor (1927-1949), insula Taiwan, cu circa 23 de milioane de locuitori, este separată politic de China continentală de 70 de ani.
Deși Beijingul privilegiază o soluție politică, refuză să excludă folosirea forței pentru recucerirea insulei.
Cu două portavioane în serviciu, China rămâne departe în spatele Statelor Unite (11), dar depășește Rusia (1), Franța (1), India (1) și Marea Britanie (1), potrivit lui Nick Childs, specialist în forțe navale la International Institute for Strategic Studies (IISS).
Mai multe provocări rămân în fața marinei chineze: formarea de suficienți piloți capabili să decoleze și să aterizeze pe aceste nave, dar și crearea grupurilor navale de luptă în jurul acestor giganți ai mărilor.
O sarcină complicată, potrivit lui Steve Tsang: „Va fi nevoie probabil de încă zece ani cel puțin pentru ca aceste portavioane chinezești să poată fi amplasate în luptă la fel de eficient ca cele ale US Navy”.
