Proaspăt victorioasă în alegeri, Giorgia Meloni este așteptată să devină prim-ministru la sfârșitul acestei luni, în fruntea unei coaliții de dreapta care a promis că va lua măsuri drastice împotriva imigrației și că va înăspri granițele Italiei. Reuters a vorbit cu unii dintre cei care se tem că o existență deja dificilă a migranților, este pe cale să se înrăutățească.
Viața este dură pentru solicitanții de azil în Italia – celor mai mulți li se refuză statutul de refugiat, li se interzice angajarea legală și, potrivit sondajelor, se confruntă cu discriminarea.
Acum, viața migranților pare să devină și mai grea.
Proaspăt victorioasă în alegeri, liderul Frații Italiei, Giorgia Meloni, este așteptată să devină prim-ministru la sfârșitul acestei luni, în fruntea unei coaliții de dreapta care a promis să ia măsuri drastice împotriva imigrației și să înăsprească granițele Italiei.
Printre măsurile promise se numără repatrierile accelerate și reguli mai stricte în materie de azil.
Meloni a cerut, de asemenea, o blocadă navală a Africii de Nord pentru a împiedica migranții să plece pe mare și pentru a impune noi restricții asupra navelor de salvare caritabile.
Membrii opoziției au răspuns la aceste propuneri, iar sindicalistul și parlamentarul de stânga Aboubakar Soumahoro, recent ales, a calificat planurile drept „imposibile”.
”PIB-ul în Italia nu a crescut prin menținerea oamenilor pe nave. Sărăcia nu a scăzut în Italia prin stigmatizarea migranților, iar cei care, în acest caz, stânga, ar fi trebuit să facă exact opusul, nu au anulat aceste decrete. Așadar, nu este nimic nou, decretele nu au fost niciodată anulate și trebuie să fie anulate”, a spus Soumahoro.
Viteza și amploarea oricărei măsuri represive italiene va depinde probabil de cine va deveni ministru de interne.
Principalul aliat politic al lui Meloni, Matteo Salvini, care conduce Liga de dreapta, a deținut această funcție între 2018-19 și a introdus o serie de măsuri anti-imigrație.
De atunci, unele dintre acestea au fost diluate și a declarat că își dorește să revină în funcție pentru a reinstaura așa-numitele sale decrete de securitate.
Dar surse politice spun că Meloni se opune cererii sale și dorește o abordare mai puțin conflictuală, în speranța de a obține sprijinul Uniunii Europene.
Papa Mamkeur Wade, din Senegal, a declarat pentru Reuters că a așteptat 11 ani înainte de a primi în sfârșit, în iulie, un permis de ședere în Italia, care îi permite să obțină un loc de muncă legal.
Dar acesta este valabil doar până în 2024 și se teme că nu va fi reînnoit de noul guvern.
„Acest succes nu ar trebui să fie folosit doar pentru a vorbi despre imigrație și a spune că migranții sunt criminali, așa cum a spus Salvini. Acest lucru nu este adevărat. În 15 ani, eu nu am furat niciodată nici măcar o lumânare. Am încercat întotdeauna să duc o viață decentă, cât de bine am putut, dar nu am reușit niciodată din cauza instabilității financiare, pentru că a trebuit mereu să caut o bucată de pâine pe care să o aduc acasă. În unele zile am reușit, în altele nu,” a mărturisit Papa Mamkeur Wade.
Italia a primit 171.000 de ucraineni din februarie – mai mult decât numărul de migranți de pe vas în ultimii trei ani.
Meloni i-a numit pe ucraineni „adevărați refugiați”, declarând în martie în parlament că guvernul ar trebui să „profite de moment” și să expulzeze toți „migranții ilegali”.
Președintele grupului de ajutorare ”Baobab Experience”, Andrea Costa, consideră că rasa este un factor în luarea deciziilor guvernului.
”Este o coincidență faptul că migrantul pe care l-am ajutat în fiecare oraș italian are pielea mai închisă la culoare? Mă tem că nu. Mi-e teamă că nu este o coincidență și cred că au existat ani și ani de propagandă xenofobă și rasistă la care, în opinia mea, centrul-stânga nu a fost capabil să răspundă”, a spus Costa.
În autobiografia sa din 2021, Meloni spunea că migrația în masă diluează identitatea etnică și că Italia ar trebui să favorizeze primirea creștinilor.
Soumahoro, un musulman de culoare din Coasta de Fildeș, nu s-ar încadra în identitatea ei națională.
El a venit în Italia în 1999, a lucrat ca muncitor și a obținut cetățenia italiană în urmă cu un deceniu.
Acum, în calitate de parlamentar ales, el a promis să lupte împotriva oricărei încercări de a reduce drepturile de migrație.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
